George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

6

Înaintând literă cu literă în partea a doua din ”Enciclopedia personalităților feminine din România” de George Marcu și Rodica Ilinca am ajuns la 23-lea episod al serialului de față – cel al doamnelor din capitolul literei C, contemporane nouă. Statistic, cel mai bine reprezentat în acest capitol este domeniul muzical cu numeroase direcții, de la domeniul interpretativ – interprete de operă, de balet, pianiste, interprete de muzică ușoară, cele de muzică populară – la cel al compoziției, regiei muzicale și muzicologiei. Motiv pentru care voi începe cu acesta.

Maxim de notorietate au doamnele care au adus României vizibilitate internațională: sportivele Nadia COMĂNECI, Anișoara CUȘMIR-Stanciu și Laura Badea-CÂRLESCU, interpretele de operă Viorica CORTEZ și Ileana COTRUBAȘ, balerina Alina COJOCARU. Ele provin din domenii diferite, dar reprezintă fațete ale exprimării frumuseții.
Domeniul scrisului – cu o aplicabilitate atât de largă, de la literatură națională, traduceri din literatura străină, la lucrări istorice și studii etno-folclorice – este pe locul al doilea ca reprezentanre, după cel muzical.

Domeniul artelor dramatice/vizuale include două actrițe, dar și patru doamne din regia emisiunilor de radio și/sau televiziune.

Domeniul sportului românesc adună câte un nume cu greutate din gimnastică, atletism și floretă.

Cu regim de unicat în acest capitol al Enciclopediei le amintesc pe Lena CRIVEANU – designer vestimentar și pe Elena CREMENESCU – femeie de afaceri care a folosit specializarea sa în farmacie pentru a pune bazele brandului ”Elmiplant”.

Lucreția CIOBANU (n.1924 com. Topârcea, jud. Sibiu – 30 septembrie 2015) – interpretă de muzică populară din satul poetului George Topârceanu, supranumită ”Regina cântecului ardelean” sau ”Doamna Munților”, a murit anul trecut, cu o lună înainte de a împlini 91 ani.
Cariera sa muzicală a început în anul 1953, când a fost premiată la un festival de tineret pentru interpretarea a doar două strofe din doina ”Uite, bade-n ochii tăi”. Primele sale înregistrări radio datează din anul 1955.
A participat la prima transmisiune în direct la Televiziunea Română, ”Revelion 1957” – emisiune deschisă de ea și de Maria Tănase.
A scos zeci de discuri cu melodii populare din zona Sibiului, pe care le-a făcut foarte cunoscute, cum ar fi: ”Pleacă oile la munte”, ”Cobor, oile, cobor”, ”Ciobănaș de la miori”, ”Munte, munte, brad frumos”, ”Ridică-te, negură”.
În 2010 a fost distinsă cu ”Meritul cultural”, în grad de Mare Ofițer.
Iat-o aici într-o redare video din arhiva de folclor a TVR, interpretând ”Cobor, oile, cobor”:
Ileana CONSTANTINESCU (n. 1929, com. Comani, jud. Olt) – interpretă de muzică populară. La data publicării acestui articol, ea este cea mai vârstnică personalitate în viață din acest capitol, motiv pentru care i le-am alăturat în continuare și pe celelalte interprete de muzică populară.
Repertoriul Ilenei Constantinescu cuprinde peste 200 de melodii din zonele Muntenia și Oltenia, înregistrate în fondul de folclor al Institutului de Folclor în perioada 1951-1956.
A fost descoperită de o echipă de folcloriști în căutare de talente artistice în lumea satelor, în 1951, an în care a câștigat premiul II la un concurs folcloric național.
A fost distinsă cu ”Meritul cultural” în grad de Cavaler în anul 2004, iar în cinstea sa, Casa de Cultură din Drăgănești-Olt îi poartă numele.
Iat-o aici, întepretând ”Mierlița când e bolnavă” într-o redare video din arhiva de folclor a TVR.

Maria CIOBANU (n.1937, sat Hătăroaia, com. Roșiile, jud. Vâlcea) – interpretă de muzică populară. În anul 1961, la concursul pentru acces în ansamblul folcloric ”Ciocârlia”, din 210 candidați au reușit numai ea și Irina Loghin. Maria Lătărețu făcea parte din juriu și a spus despre ea: ”Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veți găsi pe altcineva mai bun ca ea.”
Maria Ciobanu a format unul din cele mai celebre duete ale României cu Ion Dolănescu, cu care a cântat zeci de melodii în perioada decembrie 1968-9 mai 1974.
În cariera sa, de peste 45 ani, a înregistrat sute de melodii la radio, televiziune și case de producție, multe dintre ele fiind fredonate de milioane de români.
În ultimii ani ai regimului comunist a avut de suferit datorită rămânerii fiicei sale, Leontina Văduva, în străinătate.
A fost distinsă cu numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale, precum și cu ”Meritul Cultural” în grad de Ofițer în anul 2004.
Iat-o aici cu o interpretare din anul 1988 a melodiei ”Lie, ciocârlie” din arhiva TVR.

Floarea CALOTĂ (n.1956, sat Drăgășenei, com. Beuca, jud. Teleorman) – interpretă de muzică populară. A început să culeagă folclor din 1971, sub îndrumarea profesorului Florea Răgălie.
În 1977 a câștigat trofeul concursului organizat de TVR – ”Floarea din grădină”. Sub conducerea muzicală a dirijorului Ion Albeșteanu, a înregistrat de-a lugul anilor peste 100 de piese muzicale din folclorul tradițional al zonei Vlașca-Teleorman.
S-a ocupat de culegerea folclorului autentic și a costumului popular, fiind autoarea lucrărilor ”Costumul popular, călător printre milenii” și ”Costume populare românești din colecția Floarei Calotă”.
În anul 2006 a primit Diploma de excelență din partea Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.
O puteți vedea aici într-un fragment dintr-un recital al său, din arhiva TVR.

De la muzica populară trecem la muzica de operă, cu două interprete celebre care au făcut carieră internațională:
Viorica CORTEZ (n. 1935, Bucium, jud. Iași) – interpretă de operă. La Conservatorul din București, ea a fost eleva Artei Florescu. A debutat în 1964, a fost premiată la concursuri internaționale, susținând numeroase concerte internaționale. În anul 1971 a rămas în Franța, după care a fost interzisă în România de regimul comunist.
Este unul dintre artiștii lirici români cu cea mai spectaculoasă și îndelungată carieră internațională.
Volumul intitulat „Cortez“, semnat de jurnalistul TVR Marius Constantinescu, a fost lansat în cadrul Festivalului „George Enescu“, ediția din anul 2013.

Ileana COTRUBAȘ (n.1939, Galați) – interpretă de operă. Și-a început cariera muzicală la vârsta de 9 ani ca membră a Corului de Copii al Radiodifuziunii Române, după doi ani ajungând la performanța de a cânta solo. A studiat la Școala Specială de Muzică din București (creată pentru copii supradotați), între 1952-1958, apoi la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” cu maestrul Constantin Stroescu. S-a perfecționat în arta vocală la Viena.
A debutat în anul 1964, pe scena Operei Române din București. A cântat pe marile scene ale lumii, consacrarea i-a adus-o rolul ”Mimi” din ”Boema” de Puccini, alături de Luciano Pavarotti, la Metropolitan Opera din New York. O profesionistă admirată de o lume întreagă pentru vocea extraordinară (una dintre cele 5-6 mari interprete din lume a operelor lui Verdi), pentru talentul artistic și abilitatea de a cânta în mai multe limbi. S-a retras în 1990 dar continuă să predea cursuri de măiestrie artistică.

Trecem la balet, cu două balerine aflate la distanță de patru decenii una de alta:
Adina CEZAR (n.1941, Călimănești, jud. Vâlcea) – balerină, coregraf, regizor. A urmat cursurile Liceului de Coregrafie din București, pe care le-a absolvit în 1957. În perioda 1964-1969 a devenit profesoară la același liceu. Următoarea treaptă pedagogică a fost cea de lector universitar la Academia de Teatru și Film din București, secția coregrafie (1991-1995). Dar până atunci, mai întâi a fost colaborarea cu Opera Română din București, la început ca dansatoare, apoi ca regizor și coregraf. A urmat cursuri de perfecționare în cadrul burselor primite în Franța, Germania și Anglia. În 1973 a pus bazele grupului ”Contemp”, nucleul Companiei de stat de Dans Contemporan înființate în 1990 – singura companie de dans românească cu material video în baza de date a Lincoln Center Library din New York. Sub egida acestuia, semnează regia și coregrafia mai multor spectacole, ultimul prin 2002 – ”Fereastra roz” pe muzică de Mozart, Chopin și Debussy.
Dintre sumedenia de premii atribuite, îl amintesc aici pe cel al Uniunii de Teatru și Muzică pentru lansarea unui nou stil în coregrafia românească (1982).
Iată aici un interviu acordat revistei ”Tango” în care povestește despre sine, cu modestie și farmec.

Alina COJOCARU (n. 1981, București) – balerină. O adevărată stea a scenelor internaționale, distinsă cu numeroase titluri cum ar fi cel de ”Balerină a Deceniului” în cadrul galei internaționale de balet ”Stars of the 21st Century” (Moscova, 2010). Cariera ei este pe cât de uimitoare și admirată, pe atât de actuală. Povestea Alinei începe la Kiev, cu pregătirea la Școala de Balet de aici și a continuat la Compania de Balet din acest oraș unde a debutat, fiind angajată ca prim-balerină în 1999 și promovată ca solistă principală în 2001. Înainte de aceasta, la 16 ani ea a câștigat ”Prix de Lausanne” la Concursul Internațional de Balet de la Lausanne (1997), lucru care i-a oferit șansa unei burse la Școala Regală de Balet din Londra.
Pe scena de la Covent Garden a strălucit în ”Giselle” de A. Adam, ”Lacul lebedelor”, ”Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, ”Romeo și Julieta” de Prokofiev, ”Manon” de Massenet, ș.a.
Pe scena Operei Române a apărut pentru prima dată în 2002, cu rolul titular din ”Giselle”, a revenit anul următor în cadrul Galei de balet din Festivalul și Concursul Internațional ”George Enescu”.
Pentru faima adusă României, Alina Cojocaru a primit Ordinul Național ”Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002).
Deși a plecat de copil din țară, balerina revine pe scena Operei Române din București ori de câte ori programul reprezentațiilor internaționale îi permite.
Este artist invitat permanent al Operei Române din București.
Numele ei apare în distribuția spectacolului ”DSCH. The Dream” cu rolul ”Titania” (sigur dansează numai la premiere, pentru promovarea spectacolului).

Alte personalități feminine ale muzicii clasice contemporane sunt Lavinia COMAN (n. 1940, Focșani, jud. Vrancea) – pianistă, muzicolog, profesor la Universitatea Națională de Muzică București, catedra de pian; Maia CIOBANU (n. 1952, București) – compozitoare, muzicolog, profesor asociat la UNATC București, specialitatea sunet-mișcare și istoria muzicii, Carmen-Maria CÂRNECI – compozitoare și dirijoare; Dora COJOCARU – compozitoare; Iulia-Narcisa CIBIȘESCU-DURAN (n.1966, Deva, jud. Hunedoara) – compozitoare, pianistă, dirijoare.

Corina CHIRIAC (n. 1949, București) – intepretă de muzică ușoară, compozitoare, realizatoare de televiziune. S-a apropiat de lumea muzicii din copilărie, la Școala de Muzică nr. 1 și Liceul Special de Muzică nr. 1 din București. A continuat cu IATC ”I.L. Caragiale”. Debutul său actoricesc s-a produs la Teatrul de Comedie din București.
În 1970, Corina a obținut nota maximă la concursul televizat de muzică ușoară ”Steaua fără nume” pentru interpretarea piesei ”Valurile Dunării”. După 1990, când a revenit în țară din SUA, ea a realizat emisiuni TV ca ”Insomniile Corinei”, ”Dați vina pe Corina” sau ”Să v-amintiți duminica”.
Numele Corinei Chiriac este legat implicit de numele unor șlagăre fredonate de români înainte de 1990, cum ar fi: ”Opriți timpul”, ”Banii n-aduc fericirea”, ”Ce mică-i vacanța mare”, ”Ne cunoaștem din vedere”, ”Strada speranței”.
Distinsă cu ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2004).
Am ales aici clipul piesei cu care a câștigat premiul al III-lea la Festivalul de muzică ușoară ”Cerbul de aur” de la Brașov, ediția din 1971.

Din zona realizatorilor emisiunilor de radio și televiziune să le omagiem pe:
Daniela CARAMAN-FOTE (n. 1943, Constanța) – după absolvirea Conservatorului din București, secția Muzicologie, ea a realizat la Radio-Televiziunea Română sute de emisiuni și serii de emisiuni muzicale difuzate în perioada 1965-1980. În perioada 1980-1989, a fost director artistic la singura casă de discuri din România, când au fost editate peste 3000 de titluri în aproape toate domeniile muzicale, de la folclor la jazz. După 1989 devine director artistic al posturilor de radio FM ”Radio 21” și ”Pro FM”.
Distinsă cu ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2004); premiul UCMR pentru întreaga activitate publicistică (cronici muzicale, lucrări de specialitate) în 2004 și 2009.

Georgeta CHIRA-DINCĂ (n. 1949, București) – după ce a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română în 1973, a început colaborarea cu Redacția emisiunilor pentru copii și tineret din cadrul Televiziunii Române ca prezentator, redactor sau realizator. Din același an, a dublat desenele animate sub genericul ”1001 de seri”, activitate prestată timp de 35 ani! Timp de 20 ani a fost singura voce a desenelor animate străine.

Luminița Cecilia Elena CONSTANTINESCU – realizator de televiziune la Redacția Muzică Clasică la Radio și Televiziune, timp de 36 ani de profesie. Pregătirea de specialitate (muzicologie la Conservatorul din București, absolvit în 1972) i-a permis să colaboreze cu importante personalități ale genului liric, în perioada 1984-1997, a comentat ea însăși la Sala radio ciclul de concerte sub genericul ”Vă place opera?” în care s-au lansat toate valorile tinere care, cu timpul, au devenit mari interpreți: Angela Gheorghiu, Leontina Văduva, Felicia Filip, Ruxandra Donose ș.a.
Distinsă cu ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2004).
Iată aici un fragment din emisiunea “Dan Grigore și prietenii săi”, realizată în 1983 de Luminița Constantinescu și Andrei Brădeanu. “Melancolie” de Mihai Eminescu, recită Ion Caramitru. La pian, Dan Grigore.

Alexandra CEPRAGA (n. 1951, Craiova) – regizor muzical a zeci de emisiuni de divertisment din perioada 1973-1996. De la 12 ani cânta în corul de copii al Radioteleviziunii Române, a urmat cursurile Conservatorului din București, absolvite în 1974. Ea a semnat regia muzicală pentru festivaluri muzicale organizate în țara noastră: ”George Enescu”, ”Cerbul de Aur”, ”Mamaia”, preselecțiile naționale pentru ”Eurovision”, ”Hariclea Darclee”.

Din zona regiei de spectacol putem trece la cel asociat al actoriei, cu două cunoscute actrițe:
Florina CERCEL (n. 1943, Piatra Neamț) – a absolvit în 1964 Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
A fost Veta în ”O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale în anul 1964, apoi Elena în ”Troienele” de Euripide (1969) – pe scena Teatrului Național din Timișoara, roluri care au recomandat-o pentru prima scena dramatică a țării – TNB, unde a debutat în 1972. Aici a fost Wanda din ”Gaițele” de Kirițescu, Zoie din ”O scrisoare pierdută” de Caragiale, Dacia din ”Titanic vals” de Mușatescu, Anca din ”Năpasta” de Caragiale (montarea din 1991), Lucrezia Borgia din piesa omonimă a lui Hugo, în montarea din 2004.
Pentru rolul Annei Andreevna din ”Revizorul” de Gogol a primit premiul pentru cea mai buna actriță a anului 2002.
În 2002, actrița a primit Ordinul Național ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Tamara Crețulescu (n. 1949, București) – din promoția 1971 a Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
Ca șefă de promoție, a fost angajată la TNB unde a interpretat roluri dintre cele mai diverse. Printre altele, ea a fost Zoe în ”O scrisoare pierdută” de Caragiale, în regia lui Radu Beligan (1979) sau Maria Sinești din ”Jocul ielelor” de Camil Petrescu, în regia Sandei Manu (1979) și da, joacă și acum, chiar eu am văzut-o în rolul d-nei Pommeray din ”Tectonica sentimentelor” de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Nicolae Scarlat) – piesa este încă în repertoriul curent al TNB!

Domeniul literar îl încep cu o autoare care între timp, de la editarea Enciclopediei până acum, a decedat la vârsta de 89 ani, în America, la New York, în anul 2014:
Nina CASSIAN – poetă, traducătoare și eseistă. S-a născut în 1924 la Galați (cu trei ani mai mare decât Annie Bentoiu care a cunoscut-o, amintind-o într-un episod penibil din ”Timpul ce ni s-a dat”).
Pe numele adevărat Rene Annie, Nina era fiica unui traducător de literatură universală, Iosif Cassian-Mătăsaru de origine evreiască.
Și-a luat bacalaureatul în 1942 la Institutul Pompilian# din București, dar încă din 1940, frecventând cercurile literare de stânga, s-a înscris în mișcarea comunistă, declarată ilegală de către autorități.
A debutat în literatură în 1945 – cu poezia ”Am fost un poet decadent” publicată în ”România liberă”, urmată de un volum de poezii publicat în 1947, deloc pe placul autorităților comuniste nou instalate.
În anii 50 devine una dintre cele mai obediente reprezentante ale proletcultismului. A intrat la facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București în anul 1954, pe care a abandonat-o după un an.
A fost căsătorită cu Al. I. Ștefănescu, director al Editurii de Stat pentru Literatură, lucru care a ajutat-o să se impună în peisajul literar al epocii. A revenit la poezia autentică în anii 70. A publicat peste 50 de volume de versuri și proză, literatură pentru copii, piese pentru teatrul de păpuși.
În 1985, aflată în America ca visiting profesor la New York University, a cerut azil politic. În SUA a început să-și traducă opera în limba engleză, continuând să scrie și să susțină recitaluri de poezie. New York Library i-a acordat premiul ”Leul de aur” în anul 1994.
# Vă mai amintiți de Constanța POMPILIAN-ZOSSIMA, cea dintâi româncă licențiată în matematici, cea care împreună cu tatăl ei a fondat în anul 1886, acest institut ca școală de fete ?!)
Ironică alăturarea în același capitol a două intelectuale din aceeași generație dar cu atitudini opuse față de regimul comunist, căci urmează nimeni alta decât… publicista, traducătoarea și (se pare, singura autentică) disidentă anti-comunistă:

Doina CORNEA (n. 1929,Brașov) – absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității clujene, unde s-a specializat în limba franceză, până la poziția de conferențiar.
A avut tăria de a-și învinge frica și, din anul 1980, a început să traducă și să difuzeze în cercurile intelectuale clujene materiale incompatibile cu ideologia de partid și de stat, printre care volumul ”Încercarea labirintului” de Mircea Eliade (scriitor interzis atunci).
Scrisorile sale de protest la adresa regimului național-comunist erau citite la postul ”Europa Liberă”. Urmare acestor acțiuni, Doina Cornea a fost exclusă din corpul didactic universitar și a fost permanent supravegheată strict de autorități.
Cu ocazia revoltei muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987 ea a redactat, tipărit și răspândit manifeste de solidaritate. Ca pedeapsă, a fost închisă în noiembrie-decembrie 1987, după care eliberată în condiții de domiciliu forțat.
În anul 2000, Doina Cornea a primit din partea statului francez ”Legiunea de onoare” în grad de Ofițer, ca recunoaștere publică a curajului ei în lupta cu sistemul comunist (luptă în care a fost sprijinită de soțul ei, avocat de profesie, de fiul său și de fiica sa, stabilită în Franța din anul 1976).

Manuela CERNAT (n. 1945, Paris; Franța) – istoric și critic de film, eseist, scenarist, profesor universitar. Fiica diplomatului și scriitorului Iosif Igiroșianu și a scriitoarei Anda Boldur. Căsătorită cu dirijorul Răsvan Cernat.
A obținut licența în teatrologie-filmologie la IATC (1968) și doctoratul în filologie la Universitatea București (1974). Șefă a catedrei de Comunicare audiovizuală (1994-2008) și prorector al Universității Naționale de Artă Tetrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale” (2008-2012).
Cunoscătoare a limbilor franceză, engleză, italiană, spaniolă, rusă, portugheză, germană, sârbo-croată, s-a remarcat printr-o vastă activitate publicistică, de traducător și scriitor. Este autoarea unor volume de istoria filmului.
Fondatoare a Festivalului de Film de la Costinești.

Denisa COMĂNESCU (n. 1954, Buzău) – poetă, editoare, traducătoare. Din 2007 este director general al Editurii Humanitas Fiction, în cadrul căreia a lansat colecția de carte străină de ficțiune ”Raftul Denisei”.
Este membră în Parlamentul Cultural European din 2006.
Am avut plăcerea de a o vedea și auzi live la o lansare de carte organizată la Libăria Humanitas Cișmigiu, luna trecută.

Enciclopedia le mai prezintă pe: Maria CARPOV – doctor în filologie, șef al catedrei de limba și literatura franceză din cadrul Universității ieșene și traducătoare; Silvia CINCA – prozatoare; Olga CICANCI – istoric, autor a studii despre istoria elenismului și a relațiilor româno-elene; Silvia CIUBOTARU – etnolog care a studiat Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei; Sultana CRAIA – critic literar, publicistă.
Domeniul sportului românesc încheie glorios acest articol cu trei mari glorii olimpice: Nadia COMĂNECI, Anișoara CUȘMIR-STANCIU și Laura CÂRLESCU-BADEA.

Nadia COMĂNECI (n. 1961, Onești, jud. Bacău) – gimnasta primei note de 10 atribuită la Jocurile Olimpice de la Montreal (1972). Despre povestea ei, palmaresul impresionant, faima internațională – nu aș face decât să repet lucruri deja cunoscute. Cea mai tânără deținătoare a titlului ”Erou al Muncii Socialiste” a reușit să treacă ilegal frontiera româno-maghiară în noiembrie 1989. Cuplul de antrenori Bela și Marta Karoly, cei care au descoperit-o, erau deja în străinătate de câțiva ani. Nadia s-a stabilit în SUA, unde este căsătorită cu fostul gimnast american Bart Conner, alături de care se ocupă de descoperirea și promovarea tinerelor talente ce frecventează Bart Conner Gymnastics Academy.
În 1999, în cadrul unei ceremonii vieneze, ea a fost desemnată ”sportiva secolului al XX-lea”. Un an mai târziu, statul român i-a conferit Ordinul Național ”Steaua României”. Mai deține o seamă de funcții de reprezentare pentru România: președinte onorific al Federației Române de Gimnastică, Ambasador al Sportului Românesc, iar din 2003 consul onorific al României în SUA.

Anișoara CUȘMIR-STANCIU (n. 1962, Brăila) – atleta care a stabilit la București, recordul mondial la săritura în lungime de 7,43 m, în iunie 1983 (precedentul record era tot al său, o săritură în lungime de 7,15 m, din august 1982). Se întâmpla acum 33 de ani pe stadionul ”23 August”, actuala Arenă Națională. Actualul record are un plus de 9 centimentri, fiind stabilit în anul 1988 de sportiva Galina Tschistjakowa.
Iolanda Balaș este cea care a adus-o la clubul sportiv ”Steaua” unde s-a specializat și antrenat pentru această probă – săritura în lungime.
”Pentru mine, lungimea a fost dragoste la prima vedere. Am iubit această probă şi ea mi-a dăruit tot ce am vrut: şase recorduri mondiale, titlul de campioană olimpică, titlurile de vicecampioană mondială şi europeană şi multe, multe altele. Pentru mine, este «Prinţesa» atletismului. O probă tehnică în care ai şase şanse ca să arăţi ce poţi”, a spus fosta atletă într-un interviu acordat în anul 2011 pentru Revista Flacăra.

Laura CÂRLESCU-BADEA (n. 1970, București) – floretistă. A activat din 1988 la Clubul sportiv ”Steaua” pentru care a câștigat de 11 ori campionatul național. Campioană olimpică la Atlanta 1996, campioană mondială la Haga în 1995 și de trei ori campioană europeană în 1996, 1997 și 2004. Cu echipa României a fost vice-campioană olimpică în 1996, campioană mondială în 1994 și campioană europeană în 2004. Pentru cariera sa sportivă, statul român i-a acordat titlul de Maestru Emerit al Sportului (1992), apoi Ordinul Național ”Pentru Merit” în grad de Comandor (2000) și Ordinul ”Meritul Sportiv” clasa I (2004).

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

6 COMMENTS

  1. Multe și distinse doamne la litera C, una și una! Am avut plăcerea să o văd pe Alina Cojocaru în Giselle, în anul 2002. E o mare balerină, totuși mai are ceva drum de parcurs până să ajungă de aceeași clasă cu mari interprete ca Anna Pavlova și Maia Plisețkaia.

    Mulțumesc pentru recenzie, Antoaneta!

    • Mi s-a părut deosebit că Alina s-a pregătit timp de 7 ani la Kiev. Oricum, este o carieră în care munca, exercițiul, repetiția sunt continue, motorul e pasiunea!
      Nu am reușit să o văd pe scena Operei Române, aștept o premieră (dansează numai la premiere, în calitate de invitat permanent).
      Oricum, după ultima experiență de la ”Don Giovanni” unde am fost uimită de sărăcia montajului și de mișcarea scenică cam vulgară (una două, hop cu Dona Anna pe podea și cu poalele în cap), m-am jurat că voi merge numai la balet unde nu au loc astfel de inovații. Baletul este grație pură și frumusețe, garantat!

  2. Apreciez mult comentariile tale, despre Doamnele Romane,remarcabile printr-o seama de talente,multe inegalabile si in lume !
    Am avut bucuria sa le vad evoluand pe Viorica Cortez si pe Ileana Cotrubas, dar si pe Elena Ciornei,o mezzosoprana cu cariera
    internationala !
    La multi ani de 8 martie,cu flori si bucurii !

    • Dragă Natalia,

      Mă bucur să te revăd (în comentarii)! Știu că tu urmărești cu plăcere acest serial care ne rezervă mereu surprize plăcute!

      Îți mulțumesc pentru vizită și pentru urări!
      Ne revedem la următoarea postare (puțin cam întârziată din pricina programului meu mai încărcat, dar promit că voi reveni).

    • Buna, Daniela!

      Așa este, din această carte am aflat multe lucruri interesante despre femei speciale și mișcarea feministă din România.

      După cum ai observat, reiau periodic serialul cu personalități feminine și mai sunt lucruri ineteresante pe care de-abia aștept să le împărtășesc.

      Autorul ei, dl. Profesor George Marcu, a reluat tema aceasta a feminității remarcabile în spațiul românesc într-o nouă apariție editorială, la Editura Meronia.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here