George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

4

Fiecare capitol din partea a doua a ”Enciclopediei personalităților feminine din România” ne oferă un eșantion diferit, format dintr-un număr variabil de personalităților feminine din România, al cărui numitor comun îl consitutie inițiala numelui de familie.

De data aceasta, sub numitorul comun al literei D facem cunoștință cu 26 doamne dintre care cea mai vârstnică, după împlinirea vârstei de 100 ani, a plecat dintre noi. Astfel, ”eșantionul” literei D se distinge față de primele trei capitole ale contemporaneității (A, B și C), cuprinzând biografia unei centenare: Ana Maria DRĂGESCU (7 sept 1912, Craiova – 24 mart 2013, București) – aviatoare. O doamnă de-o seamă cu ultimul secol, care s-a remarcat nu numai printr-un record de vârstă, ci și prin unul privind curajul, altruismul, spiritul de sacrificiu și tăria morală.

După ce a absolvit în 1935 Școala de pilotaj ”Ing. Mircea Cantacuzino” de la Băneasa, a obținut cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România. În 1940, la inițiativa Marinei Știrbey pe lângă Ministerul Aerului fusese înființată ”Escadrila Albă” – câteva avioane pilotate de femei, cu o misiune sanitară de urgență, de a prelua răniții spre spitalizare în spatele frontului sau direct la București.

Escadrila avea o misiune de tip ”Crucea Roșie” și, după intrarea României în război împotriva URSS (în anul 1941), a funcționat cu trei aviatoare – Drăgescu alături de Nadia Russo și Virginia Thomas.

Decolând de pe aerodromul de la Focșani, pe cel de la Tecuci și apoi de la Tighina (urmând linia frontului în cadrul Campaniei de la Răsărit), Escadrila Albă a transferat în spatele frontului mai mult de 1500 de soldați grav și foarte grav răniți în perioada 1941-1945. Trei decorații, două românești și una germană au primit fiecare din cele trei curajoase aviatoare.

După război (în care a luptat pe ambele fronturi!), Ana Maria Drăgescu a lucrat câțiva ani ca instructor de zbor la Școala de aviație Ghimbav-Brașov. În 1955, fiind considerată cu origine nesănătoasă (fiica unui ofițer și a unei profesoare de muzică, dar și faptul că luptase pe frontul din Rusia), a fost exclusă din aviație fără nici o explicație și a lucrat ca funcționară la Policlinica CFR ”Ana Ipătescu” din București.

După 1990, a fost recunoscută ca ofițer al Armatei Române, cu grad de locotenent în rezervă și decorată cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Cavaler. Ea a devenit și eroina unui documentar despre ”Escadrila Albă” regizat de Șerban Creangă.

Povestea vieții ei, sub titlul ”O viață de legendă” este evocată în imagini într-un scurt video, colaj între imagini de epocă și cele ale aniversării celor 100 de ani când a fost avansată în grad de Comandor(r), veterana fiind vizitată de șefii din MapN.

Media de vârstă a eșantionului de azi este de 65 ani, având-o acum ca lider de vârstă pe Camelia Dăscălescu, compozitoarea care a împlinit luna trecută 95 ani.

Din grupul de față al celor 25 de personalități feminine contemporane, cele mai multe și-au concentrat energia și talentul mai degrabă spre un performance al scenei, în calitate de:
– interprete de muzică, de la muzică populară (Victoria Darvai și Maria Dragomiroiu), la muzică ușoară (Mirabela Dauer), la rock (Dida Drăgan) și la operă (mezzosoprana Ruxandra Donose);
– compozitoare de muzică ușoară (Camelia Dăscălescu), dar și clasică (Felicia Donceanu);
-regie (Smaranda Dobrescu), scenografie (Maria Teodora Dinulescu) și imagine (Beatrice Drugă);
– actrițe (Iarina Demian, Corina Dănilă și Maria Dinulescu);
– balerina Corina Dumitrescu;
– designerul vestimentar Zina Dumitrescu și, la două generații după ea, manechinul Diana Dondoe.

Pe scena politică s-au impus patru doamne, de la nivel de militant anticomunist – Christa Depner, la cel de jurnalist politic – Corina Drăgotescu și chiar de ministru al Muncii și Protecției Sociale (Smaranda Dobrescu și respectiv Elena Dumitru).

Aparițiile pe scena sportivă aparțin atletei Constantina Diță-Tomescu, canotoarei Georgeta Damian-Andrunache și celei mai tinere personalități feminine a grupului de aici – judoka de 34 ani, Alina Dumitru.

Cu statut de unicat al grupului, ca meserie, aflate pe poziții mai discrete dar nu lipsite de importanță sunt doamnele Florica Dimitrescu-Niculescu, filolog și Ana Diculescu-Șova, avocat.

Pe scurt, ”litera D” are un preponderent profil artistic (de la ”doină”, ”dans” sau dramă”), apoi politic (de la ”democrație”), ușor sportiv (de la ”dârzenie”) și izolat juridic (de la ”drept”), respectiv lingvistic ( de la ”dicționar”).

În detaliu, voi prezenta unele date biografice sub titlul ”De ce să le cunoaștem pe contemporanele noastre: doamnele literei D”. Pentru că:
• Debutând la radio în 1954-55, Victoria DARVAI a fost prima cântăreață profesionistă a Maramureșului, copilărind în acest ținut fabulos, pe văile Izei și ale Marei, valorificând cântul maramureșan pe calea undelor.
A avut-o ca profesoară de canto popular pe Maria Tănase care a și preluat de la ea câteva melodii: ”Buciumul”, ”Câtu-i Maramureșul”, ”Pe mine capul mă doare” pe care l-a prelucrat și interpretat. Anul acesta, marea doamnă a cântului popular maramureșan a împlinit 90 de ani. Iat-o interpretând aici una din melodiile lansate de ea, din cântecele populare ale ținutului natal.

• Cu cântul Mariei DRAGOMIROIU vizităm ținutul folcloric al Vâlcei ilustrat prin nu mai puțin de 19 albume și 30 de ani de activitate în slujba folclorului românesc.
Mi-a fost greu să aleg un singur videoclip asociat cântecelor sale, dar m-am oprit la asta.

• Pe lângă cursurile Conservatorului din Iași și ale celui din București, Camelia DĂSCĂLESCU a urmat și cursuri de canto-muzică ușoară cu Mireille Mathieu, la RTV-Paris. Pe parcursul carierei sale de compozitoare, domnia sa a compus sute de piese de muzică ușoară prin care a lansat mulți interpreți de muzică ușoară. Un exemplu ar fi cel al Margaretei Pâslaru care interpretează aici o melodie compusă atunci pentru ea de Camelia Dăscălescu.

• Tot în zona muzicii ușoare o întâlnim pe Mirabela DAUER, interpretă consacrată datorită timbrului vocal special, deținătoare, din 1995, a discului de aur acordat de Electrecord pentru albumul ”Best of”. Va rămâne mereu în inima publicului românesc pentru șlagărele lansate, dintre care iată unul aici.

• Muzică ușoară, dar mai ales domeniul mai neconvențional al rock-ului, este ce a ales și a consacrat-o pe Dida DRĂGAN, fiind una din puținele voci românești care la vremea ei s-a impus și pe plan internațional. Supranumită ”vocea de flacără a rock-ului românesc”, iat-o aici interpretând șlagărul ”Deschideți poarta soarelui”.

• Glisând spre muzica clasică, începem cu cea care a primit în 2011 premiul de excelență pentru reprezentarea artei lirice românești pe marile scene ale lumii: mezzosoprana Ruxandra DONOSE. Stabilită în străinătate, ea a interpretat ca artist independent roluri în peste 40 de opere, alături de mari interpreți și dirijori celebri (din 1991 și până la data editării Enciclopediei, dar sigur numărul acesta a fost depășit, între timp). Iat-o aici, la noi, pe scena Sălii Radio din București.

• Rămânem parțial în zona muzicii clasice prin realizările compozitoarei Felicia DONCEANU. Spun parțial deoarece, pe lângă compoziția de muzică simfonică, muzică vocal-simfonică și de cameră, domnia sa a abordat și alte genuri: muzică de scenă, muzică pentru copii, dar și scenarii pentru spectacole coregrafice, a scris și texte pentru piesele marilor compozitori români. A primit în 2010 Marele premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

• Dacă vorbim de cele din spatele scenei, a căror muncă garantează succesul unui spectacol, iată cum vin înlănțuite numele a trei doamne octogenare acum:
Carmen DOBRESCU care a avut o activitate neîntreruptă, timp de 45 ani ca regizor artistic atât la TVR, cât și pe majoritatea scenelor lirice din România (1957-2002);
Maria Teodora DINULESCU – scenografa creatoare de decoruri și costume la peste 150 de piese de teatru, emisiuni festive, festivaluri, spectacole de teatru. A fost premiată pentru această activitate de UNITER în anul 2003;
Beatrice DRUGĂ – director de imagine la toate emisiunile culturale ale TVR, unde a început să lucreze ca operator de imagine din anul 1961.

• Și în spatele scenei ca regizor, dar și în prim plan ca actriță, o regăsim pe Iarina DEMIAN. Se trage dintr-o familie de intelectuali, tatăl ei a fost absolvent magna cum laude a șase instituții de învățământ superior și lector de limba și literatura română la Universitatea din Praga, oraș în care actrița și-a făcut primele studii în limba cehă! Revenind la București, după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, ea a devenit studenta lui Radu Beligan la Institutul de Teatru și Film ”I.L. Caragiale”.
A jucat mulți ani pe scena Teatrului de Comedie.
În loc de o imagine, am ales blogul său personal, unul asociat cotidianului ”Adevărul”, îl găsiți aici.

• Mai tânăra sa colegă – Corina DĂNILĂ, a debutat ca actriță pe scena Teatrului Național din București în anul 1994 unde a jucat până în 2002, în paralel cu o carieră în cinematografie. În zona televiziunii s-a afirmat ca reporter, prezentator de știri la TVR, după care la ProTV, mai apoi realizator de emisiuni.

• Cea mai tânără actriță din acest capitol – Maria DINULESCU a obținut distincția ”Palme d’Or” la Festivalul de la Cannes din 2003 pentru prestația din scurt-metrajul ”Trafic” (regia Cătălin Mitulescu). Un alt film în care ea a jucat – ”California Dreamin” (nesfârșit) în regia lui Cristian Nemescu, a fost premiat tot la Festivalul de la Cannes, dar în 2007, cu trofeul secțiunii ”Un certain regard”. Ultimele știri despre ea pot fi găsite pe site-ul personal.

• Balerina Corina DUMITRESCU încă activează la Opera Română din București (la 46 de ani, încă o ajută corpul, wow!). A primit ordinul național ”Meritul Cultural” în grad de Ofițer în 2004 și este din ce în ce mai expresivă pe măsură ce trece timpul.

• Numele Zinei (de la Zenobia) DUMITRESCU (n. 1936, Pitești) este legat de începuturile meseriei de manechin și designer de modă în România. Prin anii 80 ea a devenit directorul artistic al Casei de modă ”Venus” din București. Interesant este că studiile medii au fost de comerț, la Pitești, după care a urmat simultan atât facultatea de Drept cât și Teatru din București (la cea de-a doua a fost colegă cu Stela Popescu). În vremea studenției a cochetat cu lumea modei, și este evident că această pasiune a învins!
Ea a înființat Asociația Designerilor Români și evenimentele de profil ”Romanian fashion Week” și ”Bucharest Fashion Week”.

Diana DONDOE (1982, Craiova) i-ar putea fi nepoată Zinei Dumitrescu, primul manechin de pe vremea când la noi meseria nici nu exista în nomenclatorul de ocupații. Diana și-a făcut un nume în modelingul internațional, defilând pentru cele mai mari case de modă din lume. Apare în calendarul Pirelli în 2005, iar revista ”Vogue” i-a dedicat un număr special în același an. Imaginea ei a apărut pe coperțile celor mai cunoscute reviste de modă, fiind pe locul 5 în Top 50 al celor mai cunoscute modele din lume.
Un interviu din 2013 (în engleză) despre modă și pasiunea ei, psihologia.

• Despre Christa DEPNER (n. 1936, Brașov) ca militant anticomunist am aflat abia acum, alăturându-se altor doamne cu atitudine asemeni ei, ca Monica Lovinescu și Doina Cornea (acestea fiind mai cunoscute).
Octogenară acum, ea era prin 1956 studentă la Filologie, în cadrul Universității din București, fiind implicată în pregătirea unei manifestații de solidaritate cu mișcările studențești din Polonia și Ungaria, manifestație studențească care urma a avea loc în Piața Universității, pe 5 noiembrie. Nu a mai avut loc. Christa a fost arestată și judecată alături de scriitorul Alexandru Ivasiuc (cel cu origini burgheze, singurul pe care Constanța Buzea se supăra foc în jurnalul său), Paul Iliescu, Dan Stoica și Al. Tătaru, grupul fiind denumit ”lotul Ivasiuc”. Christa a fost condamnată la șase luni închisoare corecțională. În 1977, ea a emigrat în Franța, alăturându-se diasporei românești.
Figurează în Memorialul Sighet la secțiunea ”Din marea de amar”.

• Cele două femei-ministru au deținut portofoliul Muncii și Protecției Sociale pe rând, prima fiind Smaranda Dobrescu (1999-2000 în Cabinetul Isărescu) urmată de Elena Dumitru (iunie 2003-2004 în Cabinetul Năstase). Ambele de formație tehnică:
– d-na Dobrescu a absolvit facultatea de Automatică din cadrul Institutului Politehnic București (1968), a predat aici ca profesor asociat și a fost coordonatorul proiectului de automatizare a segmentului de energie-dispecerizare al magistralei II a Metroului bucureștean. Impresiile din politică le-a publicat într-un volum, interesant cel puțin după titlu: ”Social-democrația – iluzie și realitate” (2006).
– d-na Dumitru (n. 1961, mai tânără decât predecesoarea sa cu 16 ani) – absolventă a Facultății de Fizică (Universitatea București), fizician la Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște până în 1990.

În ce măsură au reprezentat doamnele interesele românilor? Răspunsul îl dă viața trăită de noi în acest timp, cu impresii diferite. Oricum, au avut mandate destul de scurte.

• Performanța pe scena sportivă este mai ușor de măsurat, începând cu fantastica atletă maratonistă Constantina DIȚĂ-TOMESCU (n. 1970, com. Turburea, jud. Gorj) – ambițioasa olteancă care s-a antrenat la Tg. Jiu, începând atletismul relativ târziu, la terminarea liceului, a reușit ca la vârsta de 38 ani (reiau pe litere, să nu credeți că este o eroare, da, treizeci și opt!) a obținut titlul olimpic la proba de maraton la Jocurile Olimpice de la Beijing (2008) cu 2h:26min:44 sec.
• Nici Georgeta DAMIAN-ANDRUNACHE (n. 1976, Drăcșani, jud. Botoșani), canotoare, nu este mai prejos, cu medalii de aur obținute la trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice: Sydney (2000), Atena (2004) și Beijing (2008).
• Cât despre Alina Alexandra DUMITRU (n. 1982, Ploiești) – remarcabilă ca prima judoka româncă cu performanțe internaționale, la Jocurile Olimpice de la Beijung a învins-o pe campioana en-titre, japoneza Ryoko Tani, și să-și adjudece trofeul olimpic!
Florica DIMITRESCU-NICULESCU (n. 1928, București) – lingvist și filolog, discipol al unor mari nume ale lingvisticii române ca Iorgu Iordan și Alexandru Rosetti. A studiat dinamica limbii române, atât veche cât și contemporană. Autoare de dicționare: ”Dicționarul Academiei, Gramatica limbii române” (1954), ”Dicționar de cuvinte recente” (1982) și lucrarea ”Dinamica lexicului românesc” (1995). Soțul ei este lingvistul Alexandru Niculescu, iar fiul lor, istoricul Adrian Niculescu.
Ana DICULESCU-ȘOVA (n. 1954, sat Băleasa, jud. Olt) – promoția 1976 a Facultății de Drept din cadrul Universității din București. Avocat, și nu unul oarecare din moment ce, conform The European Legal 500, este ”unul dintre cei mai străluciți avocați litigatori din România”.
A reprezentat cu succes companii străine, (din păcate) Bechtel Inc. și Roșia Montana Gold Corporation. Fiul său, Dan Șova a fost ministru la Transporturi (ce coincidență!), tocmai în timpul procesului statului român cu compania americană de autostrăzi. Statul a pierdut și a plătit despăgubiri… Meh!

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

4 COMMENTS

  1. O defilare interesantă de personalități feminine, unele foarte cunoscute, altele foarte puțin sau deloc. Oricum, un tablou grăitor, care confirmă că talentul, performanța, succesul nu le-au ocolit nici pe doamnele de la litera D! ☺

    Zi frumoasă, Antoaneta!

    • În funcție de domeniul lor de activitate, unele sunt mai mediatizate. În schimb altele ocupă o poziție mai discretă, nu atrag atenția asupra lor. Tocmai de aceea le-am și grupat așa, după vizibilitate… fără a le reduce din merite, desigur!

  2. Draga Antoaneta, mi-ai incalzit sufletul astazi,ca de obicei, cu alte Doamne,personalitati ale Romaniei ! Ce a fost minunat este ca ai avut posibilitatea, dar si ideia,sa ne delectezi cu fragmente din creatiile,interpretarile lor,acolo unde a fost posibil !
    Mi-a trecut prin minte ca uitam prea repede ce a fost valoros si nu ne bate nimeni pe umar, sa mediatizam,pe diferite cai, ceea ce tineretul de astazi ignora din nestiinta…
    Multumesc !
    Sarbatori fericite familiei !

    • Draga Naica,

      Enciclopedia are câteva fotografii, pentru unele dintre doamnele ale căror biografii sunt prezentate în carte.
      Am încercat să aduc ceva în plus, mai ales că pentru personalitățile contemporane am găsit nu numai imagini ci și fragmente video pe Youtube.
      Sper ca sursele acestora să se mențină în timp, pentru asta am ales imagini din arhiva TVR, acolo unde am avut de unde alege.
      Pentru doamnele scriitoare, am căutat să citesc ceva din operele lor, am și reusit în cazul lu Annie Bentoiu și al Constanței Buzea.
      Cele două erau în partea dedicata contemporanelor la data editării Enciclopediei, între timp au plecat dintre noi… dar ne-au lăsat memoriile lor (despre care am scris deja în luma martie).
      Îți multumesc pentru apreciere și pentru gândurile bune!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here