George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

7

Al 26-lea episod ne oferă ocazia de a face cunoștință cu personalități feminine din capitolul dedicat literei G (din secțiunea dedicată contemporaneității). Ele sunt personalități după criteriile autorilor Enciclopediei personalităților feminine din România – de la o fiziciană nonagenară, care a trecut în neființă în anul 2011 la vârsta de 96 ani, la ”junioara” grupei – o judecătoare, născută în 1978 la Cluj-Napoca.

Margareta GIURGEA (n. 1915, București-2011) – fiziciană. Membru titular al Academiei Române din anul 1992, președinta Secției de Științe Fizice a Academiei Române (1992-1995). Cercetător în domeniul opticii, împreună cu un colectiv de colaboratori a realizat și omologat tehnologia folosirii cristalelor lichide pentru realizarea de ”afișoare de performanță, cum sunt cele de ceas şi de aparate de măsură şi control ṣi aṣa mai departe”. Era prin anii 1972-1980 când omologarea s-a încheiat, dar invenția s-a dovedit a fi prea timpurie pentru nevoile de atunci, așa cum rezultă dintr-un interviu acordat în 1997:

”Şi, după ce am străbătut toate etapele astea – şi, după părerea mea, cu succes! – nu s-a ales nimic din ce-am făcut, nu era nici o unitate industrială dornică de aşa ceva!”

Margareta Giurgea, femeia – om de știință, a trăit suficient să vadă aplicarea tehnologiei respective în epoca ecranelor LCD (liquid cristals device, adică dispozitive cu cristale lichide) când cristalele lichide sunt deja banale, fiind folosite pe scară largă la telefoane mobile, ceasuri, televizoare, calculatoare portabile (laptop) și calculatoare desktop, cum este acesta pe care eu îl folosesc acum, când scriu acest articol.

Deci să ne amintim de această cercetătoare româncă care a experimentat încă din deceniul 7 al secolului trecut o tehnologiei pe care noi o folosim acum zilnic, din plin!

Florica Gheorghescu – cea mai vârstnică (89 ani) dintre doamnele acestui capitol, împreună cu Olga Eliza Grigorescu au în comun profesia, și anume cea de redactor muzical, prima la TVR, a doua la Societatea Română de Radiodifuziune.

Florica GHEORGHESCU (n. 1927, com. Novaci, jud. Giurgiu) – primul redactor muzical al TVR (1950-1957) după absolvirea secției de Muzicologie din cadrul Conservatorului ”Ciprian Porumbescu” din București. A realizat primele transmisii directe ale spectacolelor Operei Române în anii 1957-1985 și 1990-2000. A realizat un documentar artistic dedicat lui Enescu, câștigător a nouă premii interne și internaționale – ”Enescu în inima mea” (în colaborare cu Lord Yehudi Menuhin și alți muzicieni români și străini care l-au cunoscut personal pe George Enescu). La fel de apreciat a fost serialul dedicat marelui pianist Dinu Lipatti, o reconstituire artistică bazată pe mărturiile celor care l-au cunoscut în Franța, Elveția, Italia, Belgia, Austria și România.

Olga Eliza GRIGORESCU (n.1943, București) – pe lângă prestația radio, a publicat în colaborare cu Florica Gheorghescu, în anul 2008, volumul ”Dinu Lipatti – născut pentru a fi nemuritor”.

Ruxandra GAROFEANU (n. 1951, București) – a fost redactor, dar la secția de arte plastice, atât la Societatea Română de Radiodifuziune (1966-1972) cât și la TVR (1973-2004). În această calitate a realizat sute de emisiuni și documentare menite să prezinte marile valori și evenimente artistice într-un limbaj accesibil.

Având deasemeni ca numitor comun muzica, în diverse forme de expresie, acest capitol le alătură pe:
Angela GEHANN-DERNBACH (n. 1958, București) – dirijoare și compozitoare de muzică clasică, fiica compozitorului și dirijorului sas Horst Gehann. În prezent, artista conduce ansamblul vocal ”Cantabile” din Darmstadt și orchestra de cameră ”Pro Musica” din același oraș, ambele fondate de tatăl său.
Angela GHEORGHIU (n. 1964, Adjud, jud. Vrancea) – interpretă de operă, absolventă a Academiei de Muzică din București (1990). Debutul internațional a avut loc în 1992, la Royal Opera House Covent Garden, cu ”Boema” de Puccini. Vocea sopranei este considerată o combinație între cele ale Mariei Callas și Renatei Tebaldi. Are o discografie impresionantă – peste 50 de discuri, multe dintre ele premiate internațional. Mai jos, în 2009, Angela Gheorghiu evoluează pe scena Metropolitan Opera din New York, sub privirile cuplului prezidențial american:

Loredana GROZA (n. 1970, Onești, jud. Bacău) – interpreta de muzică ușoară. Primul mare succes a fost câștigarea concursului ”Steaua fără nume” cu nota 10 obținută la toate probele, în anul 1986. În același an a câștigat și marele premiu al festivalului de la Mamaia, lucru care a confirmat că s-a născut o nouă stea. Debutul discografic cu ”Bună seara, iubito” din anul 1988, a avut un succes uriaș, inaugurând o carieră muzicală care continuă.

Alte două personalități care au în comun profesia, și anume cea de lingvist, sunt Sanda GOLOPENȚIA-ERETESCU (n.1940, București) și, mai vârstnica cu puțin peste un deceniu, Valeria GUȚU-ROMALO (n. 1928, Chișinău).

Valeria GUȚU-ROMALO – licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București în anul 1951, an din care și-a început cariera universitară la catedra de limba română contemporană unde în prezent este profesor consultant. Membră a colectivului de autori și coordonatoare a celui de-al doilea tratat academic de gramatică – ”Gramatica limbii române” 2 volume, peste 1700 pagini, titlu de referință apărut în anul 2005, la aproape patru decenii de la tratatul anterior – ”Gramatica Academiei” (1954, 1963), reflectând evoluția limbii române. Este membru de onoare a Academiei Române din 2006 și în 2009 a primit Ordinul Național ”Pentru merit” în grad de Cavaler.

Sanda GOLOPENȚIA-ERETESCU – fiica sociologului Anton Golopenția și etnologului Ștefania Cristescu. A studiat la Liceul ”Gheorghe Lazăr”. A absolvit aceeași facultate ca și Valeria Guțu-Romano dar 10 ani mai târziu, în 1961. Doctor în filologie din anul 1968, cu teza ”Sintaxa transformațională a limbii române”. După arestarea și condamnarea politică a tatălui ei, în 1980 a emigrat în SUA împreună cu soțul ei, Constantin Eretescu. A reconstituit opera părinților săi și a evocat povestea tragică a persecuțiilor politice suferite de aceștia în perioada comunistă în volumul intitulat ”Viața noastră cea de toate zilele” (2009).

Povestea familiei sale de intelectuali și a emigrării sunt evocate pe scurt într-un interviu acordat de Sanda Golopenția în anul 2015, aici.

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

7 COMMENTS

  1. Am citit cu mare placere,postarea ta,despre numele sonore feminine,ce incep cu litera G. Iti multumesc pentru reamintirea unora, pentru completarea din Formula As,a extraordinarei vieti si opere a doamnei Sanda Galopentia !
    Desigur am reascultat cu mare placere cateva dintre ariile din opere, interpretate de doamna Angela Gheorghiu, acest cristal de soprana, pe care am admirat-o si pe scenele noastre, pastrand niste amintiri nesterse,despre intreaga sa prestatie artistica !Ma face sa ma simt mandra ca sunt si eu romanca !
    Toate cele bune !

    • Articolul despre dna. Galopenția l-am citit la vremea apariției acelui număr din Formula AS, pe care recunosc că nu o cumpăr cu regularitate, deși mi-a oferit deseori surprize culturale plăcute. De aceea mi-am și amintit numele dânsei când l-am citit în Enciclopedie.

      Capitolul mai cuprinde și câteva persoane din generația mai tânără, implicate mai mult sau mai puțin în politică, numele lor sunt destul de vehiculate în mass-media, așa că nu le-am menționat… m-am limitat la cele din sfera culturii.

      De fapt, chiar autorul mi-a scris că a mai cernut din nume pentru noua ediție și a păstrat pe cele verificate de testul timpului. Pentru că mi-a promis că îmi dă de știre data apariției la Editura Meronia, voi difuza și eu informația!

  2. O admir pe Angela Gheorghiu, nu și pe Loredana Groza. Îndrăznesc să spun că aceasta din urmă nu a trecut prea grozav proba timpului, recurgând în ultimii ani la …

    • Scuze! Nu am terminat comentariul. Voiam să spun că Loredana a recurs în ultimii ani la prea multe artificii comerciale, în dauna calității artistice.

      • Ai dreptate, Zina! Chiar mi-amintesc că ai scris niște impresii după un concert al ei, cu concluzia ”La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”.

        Nici nu am putut alege un videoclip cu ea din ultima perioadă, de aceea nu am postat decât unul cu Angela Gheorghiu care este un adevărat ambasador cultural, în tradiția interpretelor de operă din țara noastră care s-au afirmat în străinătate.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here