George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

2

Episodul cu numărul 28 pe tricou din serialul dedicat Enciclopediei a ajuns la personalitățile contemporane reunite de litera I, dând deoparte trei sportive, grupa este în rest destul de eterogen reprezentată în domeniul artistic: două scriitoare, o balerină, o arhitectă, un designer vestimentar și o pictoriță.

Încep cu cele două poetese ale căror versuri au rămas neatinse de influenţa ideologiei comuniste, deși au prins în mare parte aceea perioadă: Nora Iuga și Ioana Ieronim.

Cea mai longevivă este Nora IUGA (n. 1931, București) poate și pentru că și-a petrecut mai mult de jumătate din viață alături de poezie, la propriu și la figurat, având în vedere că a debutat editorial acum aproape 50 de ani cu volumul de poezii ”Vina nu e a mea”, fiind căsătorită cu poetul George Almostino. Au urmat o carieră literară prolifică și longevivă cu peste 15 culegeri de poezie și 10 volume de proză – multe din acestea traduse și în străinătate. Grație studiilor de germanistică, ea a tradus mulți autori din această sferă lingvistică, în 2007 fiind premiată pentru răspândirea culturii germane în lume cu premiul Friedrich-Gundolf al Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung.

”(…) eu niciodată nu am scris un vers dedicat vreunei instanțe politice; nimic nu disprețuiesc mai mult decât politica, deși uneori oferă divertismente picante” declara poeta privindu-și retrospectiv opera și experiențele într-un interviu recent și pitoresc prin nostalgia evocării și sclipirea replicilor, publicat de revista on-line Metropotam, aici.

Ioana IERONIM (n. 1947, Râșnov, jud. Brașov) – poetă, traducătoare. A debutat ca poet în 1971, în revistele ”România literară” și ”Luceafărul”, iar editorial în 1979 cu volumul ”Vară timpurie”. Prin anii 70, s-a intersectat cu Nora Iuga la Editura Științifică și Enciclopedică din București, specializarea sa filologică fiind diferită – limba engleză. S-a remarcat și prin preocupări în domeniul teatrului, având în vedere că a tradus Shakespeare pentru piesele regizate de Cătălina Buzoianu – ”Furtuna”, Silviu Purcărete – ”Măsură pentru măsură”, Andrei Șerban și Dana Dima – ”Regele Lear”; dar a tradus și piese aparținând lui Arthur Miller și Tennessee Wiliams.

Ileana ILIESCU (n. 1937, Sighișoara, jud. Mureș) – balerină, împreună cu Magdalena Popa și Leni Dacian, au fomat ”tripleta de aur” a baletului românesc. Ca prim-balerină a Operei Române a dansat în ”Lacul lebedelor” de peste 400 de ori, însumând spectacole din țară și străinătate alături de mari companii ca Balshoi Teatr din Moscova sau Opera din Praga! Între anii 1991 și 2001 a condus compania de balet de la Opera Națională din București.

Într-un interviu interesant despre profesia pe scenă în relație cu familia, mariajele ei, singura iubire adevărată, publicat în revista ”Tango” și care poate fi citit integral aici, balerina recunoaște că nu s-a considerat niciodată o femeie frumoasă, nu a rămas în străinătate dintr-un ”patriotism desuet”, dar că a fost și rămâne o maniacă a dansului:

”Eu am condus compartimentul de balet al ONB vreo 8 ani și jumătate, după ce m-am întors din Italia și lupta mea cea mai mare cu dansatorii, cu colegii mei de studiu, de bară, de dans a fost să-i fac sa conștientizeze importanța studiului. Ei nu considerau studiul și exercițiile noastre zilnice atât de utile precum le consideram noi, generația mea. Pe noi nu ne chema nimeni special, la ora 10, pentru studiu la bară o oră și jumătate, zilnic. Dar veneam. Tot așa cum, nu știu dacă un pianist și-ar permite să treacă o zi întreagă în care să nu se așeze la pian câteva ore! … Frumusețea chipului e mai ușor de intreținut decât poantele. Lumea nu poate să-și imagineze, sau cine își imaginează nu poate înțelege efortul și disciplina acestei meserii! Am ajuns la vârsta de 75 de ani, prilej cu care Opera m-a sărbătorit foarte frumos! Pentru mine Opera a fost prima casă. Mi-am petrecut mai multe ore de muncă și viața aici decât acasă.”

De numele arhitectei Eugenia ILIESCU (n. 1939, Alexandria, jud. Teleorman), în calitate de specialist în arhitectură medievală românească, sunt legate restaurările realizate în perioada 1968-1977 la ansambluri de monumente istorice Scheii Brașovului, Casa Melik din București, Casa Vergu din Buzău, cetatea Tg. Mureș, Castelul Hunedoara, cetatea Făgăraș, castelul Criș. În 1977, Direcția Monumentelor Istorice a fost desființată. După reînființare, între anii 1994-2003, domnia sa a fost autorul proiectelor de restaurare a unor obiective din cetățile Făgăraș și Râșnov, dar și coordonatorul dosarului pentru includerea Centrului Istoric Sighișoara în Lista Patrimoniului Mondial (1998).

Rodica ILIESCU (n. 1950, Rm.Vâlcea) este pictorița care a imortalizat pe pânză cuplul regal Mihai I și Ana de România. Din 1970 era stabilită la Paris, unde a urmat și absolvit în 1974 Academia de Arte Frumoase, fiind integrată lumii artistice pariziene. O pagina dedicată operei sale poate fi consultată aici.

Romanița IOVAN (n. 1964, București) – fost manechin la Centrul de Creație al UCECOM (1986-1991), devenit designer ingenios și fondator al casei de modă care îi poartă numele, ”Romanitza” (1991). În 2007 a participat cu creații vestimentare la New York Fashion Week. Creațiile sale la zi, mai ales rochiile, pot fi admirate pe site-ul romanitza.ro.

Nu sunt de ignorat nici doamnele care s-au afirmat pe plan sportiv:

Paula IVAN (n. 1963) – atletă, câștigătoare a medaliei de aur la proba de 1500 m în cadrul Jocurilor Olimpice de la Seul (1988);

Doina IGNAT (n. 1968) – canotoarea cu ”cel mai bun strock din lume”, longevitatea sa sportivă fiind dovedită de participarea la peste 10 ediții ale Campionatelor Mondiale cu medalia de aur la 4 dintre ele (1993 – Cehia, 1997 – Franța, 1998 – Germania și 1999 – Canada) și la 5 ediții ale Jocurilor Olimpice: Barcelona (1992) cu o medalie de argint în echipaj de 4 vâsle, Atlanta (1996) cu 4 medalii de aur, Sydney (2000), Atena (2004) și în final cele din anul 2008 din Beijing, unde eforturile i-au fost răsplătite cu medalia de bronz;

Sandra IZBAȘA (n. 1990, București) – gimnastă. O sportivă puternică, cu o tehnică impecabilă care a urcat constant pe podiumul de premiere la campionate europene, apoi la cele mondiale, ca o ”încălzire” în vederea titlului olimpic obținut pentru prestația la sol la Jocurile olimpice de la Beijing din 2008.

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

2 COMMENTS

  1. Frumoasă prezentare! Românce una și una, avem cu ce să ne mândrim. Aș completa spusele Ilenei Iliescu: orice meserie făcută cu pasiune își are disciplina ei, fără de care nu poate fi vorba de succes!

    Zi frumoasă, dragă Antoaneta, chiar dacă nu poate fi și răcoroasă! ☺

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here