George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

9

Având ca sursă de inspirație articolele publicate de Zina în seria ”Femei în oglindă” și venindu-mi ideea în timp ce răsfoiam curioasă și încântată ”Enciclopedia personalităților feminine din România” de George Marcu și Rodica Ilinca, m-am decis să inițiez o serie de articole inspirate din biografia personalităților feminine din România, a celor care au trecut deja testul timpului (precizez că în carte mai sunt cuprinse și biografiile personalităților feminine contemporane).

Pornind de la ordinea prezentării lor în enciclopedie, fiecare articol va comenta pe scurt despre câteva personalități al căror nume de familie începe cu aceeași literă (ca la catalogul școlar!) și care, într-un fel sau altul, mi-au atras atenția. Procedez astfel deoarece nu-mi propun să epuizez cele peste 700 de biografii prezentate de enciclopedie, ci să pledez pentru cunoașterea vieții unor femei considerate de istoriografia românească drept personalități, privite în oglinda timpului lor, dar și al nostru.

Conform cu prefața semnată de academicianul Marius Sala, este de reținut că această interesantă lucrare a fost dedicată femeilor nu din prejudecăți sexiste, ci pentru o departajare, având în vedere că multe din numele prezentate aici nu s-ar mai fi regăsit într-un dicționar general al personalităților din România.

Deci, să începem cu litera A.

  • Sunt mulți români, dar și străini, care au auzit de Ana Aslan (1897-1988). Nu am știut că era de origine armeană, fiind născută la Brăila. Că a fost elevă la Școala Centrală din București, după stabilirea familiei în Capitală. Sau că, în timpul Primului Război Mondial, fiind deja studentă la Facultatea de Medicină din București, a participat la îngrijirea soldaților din spitalele militare aflate în spatele frontului de la Iași. Cu sprijinul lui C. I. Parhon, Ana Aslan a înființat în anul 1974 primul institut din lume specializat în geriatrie și gerontologie. Este inventatoarea vitaminei H, ce are la bază novocaina, cu rol în încetinirea îmbătrânirii naturale. Atrași de mirajul acestui elixir al tinereții, de produsele inventate de ea în acest scop au beneficiat personalități ale vremii, ca pacienți ai institutului de geriatrie, J.F. Kennedy, Pablo Neruda, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Charles de Gaulle, Aristotelis Onasis, Marlene Dietrich, N. Hrusciov ș.a. La același institut, Ana Aslan a tratat și mulți bătrâni fără posibilități, fără să le perceapă taxe de cămin, contravaloarea cheltuielilor fiindu-i imputată. După ani de procese, a fost achitată în 1987. Ana, cea care s-a împotrivit bătrâneții, a murit la venerabila vârstă de 91 de ani, din pricina complicațiilor cauzate de cancerul de colon.
  • Despre Eugenia (Jeni) Acterian (1916-1958) am auzit odată cu apariția memoriilor publicate în 1991 și 1998 sub titlul ”Jurnalul unei fete greu de mulțumit”. Ar trebui neapărat să-l procur, având în vedere ce afirma Monica Lovinescu despre acest jurnal: ”Pentru cei care nu au trăit finalul perioadei interbelice în Bucureștiul intelectual, jurnalul scris de Acterian constituie și un document de epocă de mare însemnătate.” Și aceasta cu atât mai mult, dacă am în vedere ce am aflat în plus din enciclopedie, și anume că Eugenia Acterian frecventa cercul unor mari personalități ale culturii române din acea perioadă: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu ș.a. Absolvind Universitatea București cu o teză din domeniul logicii matematice, Acterian urma să primească o bursă doctorală la Sorbona, lucru împiedicat de izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial. În anul 1947 s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatic. A fost asistenta de regie a lui Liviu Ciulei. Fiind dintr-o familie de armeni din Constanța, devenită suspectă regimului comunist venit la putere, Jeni Acterian își semna regia spectacolelor cu un nume de împrumut, mai proletar – Arnotă. S-a stins din viață după o ardere rapidă, la numai 43 de ani, din cauza unei boli incurabile.
  • Agarici Viorica (1886-1979): o femeie cu suflet mare care a arătat ce presupune a fi cu adevărat filantrop, făcând bine celor aflați în necaz, indiferent de direcția curentelor politice! Se trăgea dintr-o familie boierească de renume și a fost președinta Crucii Roșii din Roman în perioada 1928-1943. Dând dovadă de umanism și curaj dus la extrem, înfruntând organele militare, ea a adus apă de băut evreilor ce urmau să fie deportați în ”trenurile morții” în noaptea de 2-3 iulie 1941. Regimul comunist a interzis evocarea faptelor ei, din cauza originii ei boierești. Doi fii ai săi au fost condamnați la închisoare de același regim, iar ea a primit domiciliu obligatoriu la Roman unde s-a întreținut dând lecții particulare de franceză, engleză și germană la domiciliul elevilor. Post-mortem, la 4 ani de la deces, Institutul ”Yad Vashem” din Ierusalim i-a oferit o distincție dedicată doar acelor persoane din afara comunității evreiești care au salvat evrei de la Holocaust.
  • Andreescu-Haret Virginia Maria (1894-1962): a fost recunoscută ca prima femeie arhitect din lume de către Congresul XVI de Istorie a Științei (București, 1981). Era nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu, căsătorindu-se cu un nepot al lui Spiru Haret. Printre altele, proiectele clădirii Liceului Gh. Șincai din București, ale pavilionului administrativ și dependințelor subterane ale Aeroportului Băneasa poartă semnătura acestei femei.
  • Cine a fost a doua soție a mareșalului Ion Antonescu? Se numea Maria (1892-1964), fiind fiică de militar (tatăl ei a fost căpitanul Toedor Niculescu). Cei doi s-au întâlnit la Paris, unde Ion Antonescu funcționa ca atașat militar al guvernului român, s-au căsătorit în anul 1927. Maria, la vârsta de 35 de ani, se afla la al treilea mariaj, iar el, mai vârstnic decât ea cu zece ani, la al doilea. Oare l-a atras pe Mareșal frumusețea ei? Sau spiritul cazon moștenit din familie? Sau simțul politic? Este sigur faptul că dna. Antonescu a înființat în scopuri caritabile Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale. Acțiunile caritabile au presupus mult angajament personal din partea ei, strângerea unor sume consistente de bani fiind o acțiune destul de dificilă în vreme de război! Prin acestea, Maria Antonescu ”a încercat să-i îndatoreze pe aceia care erau dependenți de politica economică sau militară a soțului său, șeful statului (cotizațiile lui Max Auschnitt sau Franz von Neumann).” Potrivit mărturiilor vremii, chiar comunitatea evreiască a ”subscris” financiar la acțiunile caritabile ale dnei. Antonescu, ”în speranța că, astfel, politica regimului față de minoritatea evreiască va îmbrăca forme mai puțin radicale, îndeosebi în urma deportărilor din Transnistria”. Totuși, după intrarea României în războiul antisovietic (iunie 1941) prin acest consiliu au fost ajutați financiar familiile soldaților aflați pe front, dar și sinistrații inundațiilor din iulie 1941 pentru care a fost construit satul Antonești (azi Poenarii Noi, jud. Argeș).
  • Arestarea soțului său, ca urmare a schimbării aliaților și a cursului istoriei la 23 august 1944, a avut drept consecință arestarea Mariei Antonescu, sub acuzația de gestionare frauduloasă a fondurilor caritabile. După anii de detenție politică în Uniunea Sovietică, apoi în țară, anii de domiciliu forțat și câteva tentative de sinucidere, Maria Antonescu a murit la București (la spitalul Colțea) în urma unui atac de cord, la 72 de ani. Este înmormântată în cavoul familiei din Cimitirul Bellu militar.

Celelalte personalități din trecut, prezentate de enciclopedie, la litera A, sunt: Acontz Nutzi (1894-1957), pictoriță; Alimăneștianu Pia (1872-1962) filantrop, fiica marelui politician liberal Ion C. Brătianu; Anronescu Coca (1932-1998) actriță; Anineanu Marta (1914-2000) istoric literar și paleograf; Apolzan Lucia Florica (1911-2001) etnografă, colaboratoare a lui Dimitrie Gusti; Arbore Ecaterina (1873-1937), militantă socialistă și medic care s-a ocupat de copii orfani și abandonați din Capitală; Arbore Tamara Nina (1889-1942), pictoriță și sora Ecaternei; Archip Sevastia (1891-1965), scriitoare, publicistă, antifeministă convinsă și profesoară de matematică (a fost invitată să țină seminarii de geometrie la Facultatea de Matematică, pentru profesorii Gh. Țițeica și Dimitrie Pompeiu); Asachi Hermiona (1821-1900) traducătoare, soția istoricului Edgar Quinet; Avram Mioara (1932-2004) lingvistă, cea care ”s-a identificat, prin lucrările colective pe care le-a conceput, condus și realizat, precum și prin opera sa personală, cu însăși limba română în tot ceea ce are ea mai valoros.”

În capitolul dedicat personalităților feminine contemporane, la litera A, sunt prezentate biografiile pentru: Acsinte Doina, balerină; Adameșteanu Doina, scriitoare și publicistă; Amânar Simona, gimnastă; Ana de România, soția regelui Mihai I; Anastase Roberta, om politic; Anastasiu Doina, regizor; Andrei Violeta, actriță; Andronache Aurora, realizator de televiziune; Andronache Doina, balerină și regizor coregraf; Andronescu Doris Carmen, medic și director general al Centrului Medical Sanador; Andronescu Ecaterina, profesor universitar și om politic; Anghel Irinel, compozitoare și pianistă; Anghel Luminița, interpretă de muzică ușoară; Anghel Monica, interpretă de muzică ușoară și actriță; Anghelescu Cristina, violonistă; Anghelescu Nadia, arabistă; Arapu Venera, designer vestimentar; Arba-Pușcatu Rodica, canotoare; Arghezi Mitzura, actriță și om politic; Arz Wilhelmina, designer vestimentar și Avram Ana Maria, compozitoare, pianistă și dirijoare.

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

9 COMMENTS

  1. Deosebit de interesant, mai ales datele selectate despre personalitatile feminine, care au rezistat probei istoriei. Nu am gasit, deocamdata, nici “Superlativele Romaniei”; o voi cauta si pe aceasta ! Multumesc pentru informatii !

    • @Naica: Ma bucur sa va fiu de folos! Da, este o carte interesanta cu multe date istorice inedite, si chiar personaje inedite. Eu am parafrazat un pic continutul, povestind un pic despre aceste femei remarcabile lucruri care recunosc, sincer, ca nu le stiam si le-am aflat acum, cu incantare (imi plac curiozitatile istoriei, iar datele sunt verificate, a fost consultata o bibliografie impresionanta …) Pentru a gasi cele 2 carti, incercati la Editura Meronia, site-ul permite fie sa comandati on-line, fie sa vb cu dansii la telefon pentru alte detalii. Sper ca ambele carti sa se afle in stoc, eu le-am procurat cu ceva timp in urma, am colaborat foarte bine cu dansii!

  2. Interesantă, poate o voi căuta. Deocamdată citesc cartea despre cele 50 de cupluri de îndrăgostiți, pe care ai recomandat-o aici. Păcat că a fost tradusă atât de stângaci…

    P.S. Mulțumesc pentru menționarea în articol, chiar dacă nu a fost dublată de un link.

    • @Zina: Asa este, in recenzie am precizat ca traducerea e (usor) deficitara, da o asprime limbajului folosit. Dar are ca plusuri informatii interesante, ilustratiile, referintele la filme si alte opere de arta aflate in legatura cu subiectul.

  3. Bună ziua!

    Mulţumesc pentru prezentarea domniei voastre, foarte frumos. Mă bucur că munca noastră de câţiva ani în adunarea materialelor, este bine primită. Din păcate (sau din fericire), această carte s-a epuizat. Din câte ştiu, au fost scoase din librării ultimele exemplare acum vreo două trei luni, mai erau rătăcite prin depozite patru bucăţi. Le-am dăruit câtorva asociaţii. Poate editura să mai aibă câteva, dar nu cred. Tot tirajul s-a epuizat în decurs de câteva luni.

    Vreau să vă anunţ, însă, că, la sfârşitul anului 2013, în luna decembrie, am publicat cea de-a treia carte destinată femeilor de marcă din România: Personalităţi feminine contemporane di România. Dicţionar biografic, cuvânt înainde de acad. Eugen Simion. Peste 600 de biografii cu femei aflate încă în activitate.

    http://www.meronia.ro/detalii-lucrare/lucrare/personalitati-feminine-contemporane-din-romania-dictionar-biografic.html

    http://cititorul.com/personalitati-feminine-din-romania-dictionar-biografic-george-marcu/

    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/romancele-de-azi-de-ziarul-de-duminica-11787846

    http://www.agentiadecarte.ro/2014/01/%E2%80%9Dpersonalita%C8%9Bi-feminine-din-romania-dic%C8%9Bionar-biografic%E2%80%9D-de-george-marcu/

    George Marcu

    • @Geoge Marcu: eu va multumesc pentru surpriza deosebita de a primi o apreciere a comentariilor mele chiar de la unul din autorii cartii! Este in acelasi timp si o onoare pentru mine acest mesaj si, cu permisiunea dvs., voi continua serialul initiat, deoarece urmeaza litera B! Cu siguranta ca munca dvs. de documentare este bine primita, dovada fiind si epuizarea tirajului! Aceasta munca are ca efect si scoaterea din uitare a unor femei din Romania care sunt demne de toata lauda si despre care nu stiam nimic pana acum. Va trebui sa ma grabesc sa comand de la editura si cartea aparuta recent (un numar impresionant de biografii contemporane), bine ca am aflat la timp!

  4. @Antoaneta Moga

    Bună seara

    Stimată doamnă mă bucur extrem de mult de iniţiativa dumneavoastră. Din partea mea aveţi acordul de a continua seria prezentării femeilor de marcă de pe aceste plaiuri. O faceţi foarte bine!!!

    George Marcu

    • @George Marcu: Vă mulțumesc pentru acord și pentru apreciere! Eu sunt foarte încântată de subiectul enciclopediei pentru că fiecare biografie este o poveste adevărată și o pildă de urmat pentru fiecare femeie din țara aceasta… Serialul meu continuă cu litera C, îl pregătesc săptămâna aceasta cu cea mai mare atenție. Va urma cât de curând!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here