George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

Iată că am revenit în lumea selectă a personalităților feminine din România. Vă propun o prezentare inedită a personalităților al căror nume începe cu litera H, printr-un exercițiu de imaginație, asemeni unei întâlniri în afara timpului pe care numai enciclopediile le pot prilejui – o serată organizată de gazda H la care participă cele 7 invitate.

Ce fel de serată?! Poate fi una literar-muzicală. Asta pentru că și-a confirmat participarea și cea mai tânără dintre invitate – Iulia Hașdeu, singura fiică lui Bogdan Hașdeu, scriitorul, istoricul, lingvistul, filologul atât de cunoscut de toată suflarea românească! Iar cum tatăl este considerat un geniu, o personalitate enciclopedică, fiica s-a dovedit a fi un copil supradotat. Enciclopedia ne pune în temă: Iulia a absolvit școala primară la 8 ani, cunoscând deja limbile franceză, engleză și germană. La 11 ani, a absolvit clasele gimnaziale, la Liceul ”Sfântul Sava”, după care, studiind la un colegiu parizian, a obținut bacalaureatul. La Sorbona, fiica lui Hașdeu s-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie unde a susținut deja două conferințe, vădind un talent oratoric deosebit. Desigur, asta are legătură cu geniul ei literar, Iulia fiind îndrăgostită de limba și cultura franceză, toate scrierile ei sunt în această limbă. În același timp, tânăra compune arii pentru poemele sale, pentru că (ah, uitasem să vă spun!) la Conservatorul din București a studiat muzica, secțiile de pian și canto. În paralel cu desenul și pictura. Talente pe care le va cultiva în Franța unde, în plus, fiindu-i utile studiilor doctorale de la Sorbona, a studiat limbile vechi greaca și latina. O viață trăită intens, cu mari eforturi intelectuale depuse de la o vârstă fragedă care au slăbit-o, ea fiind atinsă de o boală necruțătoare, ftizia. Cu toate acestea, Iulia va veni la serată și spre delectarea celor prezenți va cânta acompaniată de pian. (O știți pe Elena Ghica, scriitoarea cunoscută sub pseudonimul de Dora D’Istria? De la Enciclopedie știu că și ea a fost un copil precoce care la vârsta de 10 ani, învățase nouă limbi străine, pictura și pianul. Dar se pare că Elena a fost mai robustă, sau mai norocoasă. A murit în același an cu Iulia, în 1888. Cu deosebirea că prima avea 60 de ani, cealaltă deabia împlinise 20! Ce jale pe bietul Hașdeu! Și-a pierdut mințile, căutând-o pe Iulia prin mediile spiritiste…)

Enciclopedia mi-a spus că la serata lui H Iulia nu va fi singura care ne va (în)cânta. Ea va fi prima, după care, cu pauze cuvenite conversațiilor, vor putea fi ascultate arii celebre interpretate de Lya Hudic – soprana, cea supranumită ”Privighetoarea Ardealului”. N-ar fi un efort (ca pentru plăpânda Iulia!), doar dna. Hudic a susținut peste 2000 de spectacole în țară și străinătate. Oh, și cu un repertoriu așa de variat, de la Violeta din ”Traviata” lui Verdi la Mimi din ”Boema” lui Puccini. O să vedeți ce suflet pune! Nu degeaba a spus odată că ea nu joacă, ci se întoarce în timp și devine una cu personajul său…

Și în pauzele între arii, multe din doamnele invitate de H se vor angaja în conversații elegante pornind de la preocupările lor comune. Cum ar fi istoria sau literatura franceză, subiecte dragi pentru Iulia Hașdeu (bineînțeles, după ce își va fi terminat partitura muzicală) și Holban Maria, istoric și traducător. Doar și ea, după ce a obținut licențele în drept și litere la Universitatea din București, a studiat la Paris, specializându-se în medievistica occidentală. Ce interesant că Maria și-a pregătit lucrarea de doctorat sub îndrumarea lui Nicolae Iorga (în 1939) și a ajuns să fie angajată la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București! (Ca fiică a ministrului de război din guvernul Take Ionescu, Maria Holban a trăit schimbări dramatice de regim. Cu toate acestea, doamna paleografiei latine și franceze a trăit 90 de ani: o longevivă și un istoric ”de istorie”!)

Despre schimbările de regim, longevitate dar și preocupări intelectuale ar avea ce discuta istoricul Maria Holban cu Ioana Hudiță-Beridei care a fost licențiată magna cum laude în istorie la Universitatea din București. Pentru că au ocazia de a fi fost invitate aici, la H, și au în comun aceleași vremuri potrivnice. Cu episoade mai dramatice pentru Ioana care în tinerețe, în anul 1947, după ce a fost întemnițat tatăl său (istoric și om politic țărănist), a fost arestată și ea, însărcinată și cu un copil de doi ani, împreună cu alți 22 de membrii ai familiilor Hudiță și Berindei, printre care și mama sa. A avut așa multe de povestit încât mai târziu a scris o carte – ”Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Lavinia Betea” pe care a publicat-o în 2006. (Cu numai doi ani înainte de a muri, la venerabila vârstă de 87 de ani. Soțul, actualul academician Dan Berindei, i-a supraviețuit.)

Se pare că H, organizatorul seratei, apreciază curajul. A invitat-o și pe Stela Huțan-Palade, o aviatoare de pe timpul când asemenea meserie nu era considerată a fi pentru femei. O vreme aviatoarea a fost cam stingheră dar, auzindu-le discutând despre emanciparea femeilor din România pe alte două doamne, Stela s-a alăturat lor, ascultând. Cele două feministe sunt Emilia Humpel și Constanța Hodoș. Prima este sora lui Titu Maiorescu, fiind căsătorită cu un muzician austriac, Humpel. Soții Humpel au pus bazele unui liceu de fete la Brașov, apoi ”Pensionul normal de fete” de la Iași pe care l-a condus dna. Humpel în anii 1872-1901, cu scopul declarat”de a da fetelor o educație mai potrivită cu cerințele societății”. Emilia s-a remarcat prin munca sa ca pedagog, publicând articole cu caracter didactic, dar și proză și poezii, ca și dna. Hodoș. În plus, Constanța Hodoș a scris și piese de teatru, ca scriitoare fiind apreciată de personalități ca Nicolea Iorga și Al. Vlahuță (pe tema asta dna. Hodoș ar avea de schimbat impresii și cu Maria Holban care și ea l-a cunoscut bine pe Nicolae Iorga). Bine, probabil și Emilia Humpel i-a povestit că l-a cunoscut personal pe Eminescu, pentru ajutorarea căruia a organizat la Iași un concert cu colectare de fonduri, reușind să strângă suma de 800 lei. Dar ambele feministele rămân amuțite în admirație când vine rândul aviatoarei de a le spune câte ceva despre trimiterea ei pe frontul din Crimeea, în al doilea Război Mondial, când a transportat răniți, medicamente, personal sanitar. Și când s-a terminat războiul nu i-a fost ușor, dar a obținut brevetul de instructor de zbor în 1949 și a continuat să se antreneze până în 1959. A lucrat ca funcționar la Societatea de Telefoane, apoi la Ministerul Poștei și Telecomunicațiilor. (Se poate spune ca i-a fost răsplătit curajul cu o viață lungă?! Ea este o altă longevivă invitată, în ciuda unei vieți zbuciumate. De la Enciclopedie am aflat că Stela Huțan-Palade a trăit până la vârsta de 89 de ani.)

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

4 thoughts on “George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

  1. Zina

    Îmi plac mult aceste povestiri despre femei care fac onoare numelui de ”românce”.
    O serată rafinată, într-o companie de primă clasă, la care m-am simțit excelent. Antoaneta Moga, mulțumesc pentru invitație ! 🙂

    Reply
  2. Zina

    Trebuie să adaug faptul că sunt foarte încântată de aceste recenzii. Nu întotdeauna am posibilitatea de a citi cărțile recenzate și atunci recenziile tale suplinesc perfect această lipsă. Mulțumesc încă o dată !

    Reply
    • Antoaneta Moga Post author

      @Zina: cu mare drag! De data aceasta am încercat un exercițiu de ”creative writting” folosind cele șapte personalități de la litera H. Am realizat punți de comunicare și analogii. Acestea din urmă erau mult mai numeroase, de pildă îmi imaginez că serata continuă, cu o conversație în franceză sau germană între Iulia Hașdeu și Stela Huțan-Palade (și aviatoarea cunoștea foarte bine aceste limbi). Ar avea cu siguranță ce-și împărtăși! Femei interesate, curajoase, inteligente, muncitoare, tenace… cu siguranță discutând despre idei și idealuri, nu despre alte persoane sau banalități …
      Datele cronologice sunt la locul lor în enciclopedie. A scrie despre fiecare capitol este o provocare iar prezentarea de față iese un pic din tipare (sper ca autorii să nu se supere!)

      @Zina: nici eu nu apuc să citesc toate cărțile ale căror recenzie o citesc, dar tot este o plăcere … mai ales că sunt blogeri care scriu foarte bine, surprind nota dominantă și așa poți să-ți faci o idee. De pildă Frutitza! Este primul exemplu care îmi vine în minte, poate și pentru o știu cel mai de demult. Am cărți care așteaptă să fie citite, unele cumpărate, altele primite cadou… mă gândesc de mult la unele recomandate, cum ar fi ”Atlasul norilor” sau ”Cartea cu bunici” de la Humanitas … dar mai bine să epuizez ce am deja în casă!

      Reply
  3. Zina

    Antoaneta, nu te supăra, dar dacă îți place Fructitza și o menționezi, de ce nu pui și un link ? Aș vizita-o și eu și poate și alții.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *