George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

Serialul inspirat de ”Enciclopedia personalităților feminine din România” de George Marcu și Rodica Ilinca continuă cu al zecelea episod, unde întâlnim două doamne al căror nume începe cu litera K, mai puțin celebre, dar care merită cunoscute și veți afla în continuare de ce.

Cu ajutorul biografiilor prezentate, mai întâi ne plasăm în timp – a doua jumătate a secolului al XIX-lea când s-au născut, la o diferență de două decenii, cele două doamne: KERNBACH-TATUȘESCU Cornelia (în anul 1866, la Botoșani) apoi KOTZEBUE Lidia (în anul 1885, în Rusia, la Saratov). Prima a cunoscut numai urgia primului Război Mondial, murind în perioada interbelică, la vârsta de 67 ani, la București, cea de-a doua traversând în viață ambele războaie mondiale, stingându-se în anul 1944, într-o localitate din apropierea Capitalei, la Moara Domnească (jud. Ilfov).

Oare s-au cunoscut ele pe parcursul vieții?! Greu de spus, pentru că cele două distinse doamne s-au dedicat unor domenii destul de diferite.

KERNBACH-TATUȘESCU Cornelia a fost medic, după absolvirea Liceului Național Iași (1883 – cu doi ani înaintea nașterii Lidiei) și a Facultății de Medicină din București, unde a susținut doctoratul cu teza ”Convulsiuni infantile. Studiu experimental și clinic”, în anul 1893.
• Activitatea ca medic la Eforia Spitalelor Civile din București a dnei. Kernbach-Tatușescu Cornelia a aparținut pioneratului* formării și practicării acestei meserii de către femei în țara noastră.
• A fost și profesoară de igienă publică, publicând un manual – ”Noțiuni de medicină și farmacie populară” (1912).
• A scris versuri care au apărut în diverse reviste ale vremii, creația sa poetică fiind cuprinsă în volumul ”Câte au fost” publicat în anul 1916.

KOTZEBUE Lidia a fost sculptoriță. A urmat cursurile Academiei de Belle Arte din Moscova, absolvite în anul 1914. La câțiva ani după sfârșitul Primului Război Mondial, se stabilește împreună cu soțul ei în București unde și-a deschis un atelier. Lucrările ei au fost primite favorabil, atât în expoziții personale cât și în saloanele oficiale ale Ministerului Artelor.
• Cea mai cunoscută realizare artistică a sa îl constituie Monumentul Eroilor Aerului (amplasat în prezent pe Bd. Aviatorilor) executat în perioada 1930-1935, în colaborare cu sculptorul Iosif Fekete (1903-1979).
• Sculptorița a realizat construcția soclului, turnarea în bronz și asamblarea elementelor componente, conform machetei finalizate de colegul său. Alături de numele acestuia, numele scluptoriței Lidia KOTZEBUE a fost săpat pe soclu abia în anul 1983.

*Înainte cu circa opt ani, drumul practicării profesiei de medic de către o femeie a fost inaugurat în România de către dna. Cutzarida-Crătunescu Maria (1857-1919), cu studii universitare și un doctorat susținut la Paris, pe specialitate ginecologică, în anul 1884. Biografia acesteia este inclusă la capitolul literei C din Enciclopedie.

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

8 thoughts on “George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

  1. Naica

    La multi ani si toate cele bune !
    M-am intrebat mereu cine a fost sculptorul acelui minunat monument al Eroilor Aerului, dar n-am aflat decat din scrierile tale !Multumesc !

    Reply
    • Antoaneta Moga Post author

      @Naica: Cu plăcere! Îți doresc, asemenea, numai bine!
      Să ne gândim că scluptorița Kotzebue Lidia avea 45-48 ani când realiza o muncă titanică timp de trei ani: turnarea în bronz a părților componente din acest monument destul de mare, emblematic pentru București. Și schița îi aparține, scluptorița fiind câștigătoarea unui concurs organizat în acest scop. Monumentul a fost inaugurat în prezența lui Carol II, un mare iubitor al aviației. Am trecut de sute de ori pe lângă acest monument și nu știam nimic în plus despre el față de ceea ce reprezintă. De apreciat munca de documentare a autorilor enciclopediei!

      Reply
    • Antoaneta Moga Post author

      Ah, nu sunteti nici pe departe!!! In plus fata de altii ati retinut numele autorilor monumentului iar modul in care sunt scrise, cu initiale, cat si marimea lucrarii fac pe oricine sa creada ce este vorba despre doi autori barbati. Va spun, Enciclopedia aceasta ofera surprize si face lumina in multe privinte din lumea femeilor de luat in seama din Romania… stati aproape, urmeaza litera L care are o numar mare de personalitati (sunt in dilema cum sa fac selectia!)

      Reply
    • Antoaneta Moga Post author

      @Zina: Asta este o posibilitate, dar si o exceptie, pentru ca la capitole care au fost la fel de mari am scris numai un articol. Ma mai gandesc si in functie de inspiratie voi vedea atunci cum voi proceda 🙂 …

      Reply
  2. George Marcu

    Bună seara şi la mulţi ani!

    Mă bucur să văd că vă continuaţi “munca” de prezentare a personalităţilor feminine pe care le consideraţi cele mai reprezentative din cartea coordonată de mine.
    Vă anunţ pe acesată cale că editura mi-a cerut să fac planul unei cărţi intitulate “1000 de personalităţi feminine din istoria românilor”. Deja am început. Voi căuta prin istorie toate femeile reprezentative ale neamului nostru pe care le voi alătura marilor nume feminine din timpul nostru.

    Cu bine!
    Profesor George Marcu

    Reply
    • Antoaneta Moga Post author

      @Profesor George Marcu: Comentariile dvs sunt pentru mine o mare bucurie, o la fel de mare onoare și în același timp o încurajare pentru a continua seria articolelor pe marginea Enciclopediei al cărui autor sunteți! Sunt încredințată că atât aceasta cât și cartea pe care o pregătiți sunt rodul unor meticuloase cercetări. Fiecare profil descoperit (unele mai cunoscute, altele adevărate surprize) merită a fi pus in valoare, sunt expresia feminității în acțiune care, în cazurile prezentate, s-au făcut remarcate pe bună dreptate. Sunt foarte actuale ca model de muncă asiduă, perseverență și curaj, motiv pentru care am plăcerea de a le admira și de a descoperi corelații. Au fost și episoade când am imaginat legături, cum ar fi fost dacă doamnele acelea s-ar fi întâlnit undeva, în afara timpului, ele ar fi avut pasiuni și idealuri comune ca subiect de discuție. Pentru că, nu-i așa, ”oamenii mari discută idei, oamenii mediocri discută evenimente, oamenii mici discută despre alții”.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *