George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

4

Serialul inspirat de ”Enciclopedia personalităților feminine din România” de George Marcu și Rodica Ilinca continuă cu al unsprezecelea episod, pe marginea capitolului alocat literei L un capitol luxuriant în comparație cu precedentul unde am întâlnit numai două doamne, cele al căror nume începea cu litera K.

În schimb, la litera L avem destule nume cunoscute. Coincidență sau nu, capitolul începe și se termină cu numele a două personalități ale Interbelicului Românesc care au ocupat în aceeași ordine un loc de seamă în inima lui Carol al II-lea: Zizi (Valentina Maria Ioana) LAMBRINO și Elena Magda LUPESCU. Întâmplarea, dar și firea nestatornică a lui Carol al II-lea le-a pus într-o oarecare poziție de rivalitate. Prima l-a pierdut deși i-a dăruit un băiat, pe Carol Mircea Grigore Lambrino – primul copil al princepelui moștenitor al României, nerecunoscut de acesta și nici de Casa Regală deoarece căsătoria lor a fost anulată de instanță la presiunea regelui Ferdinand. Cealaltă și ultima soție – Magda Lupescu, l-a ținut pe Carol II lângă ea până la stingerea ex-regelui român, căsătorindu-se cu el la Rio de Janeiro, în Brazilia după mulți ani de conviețuire și lungi peregrinări în exil. Și una și alta au fost originare din Moldova, Zizi s-a născut la Roman în 1898 și a trăit 56 ani (a murit în Franța), în timp ce Duduia s-a născut la Iași, în 1895 și s-a bucurat de o viață mai lungă, de 83 ani (a decedat în Portugalia)!

Duduia (cum era poreclită Elena Lupescu la Palat) era cu 4 ani mai vârstnică decât Zizi, nu avea nici pe departe ascendența aristocratică greco-bizantină a acesteia. Zizi avea 20 de ani când l-a întâlnit pe Carol al II-lea, în schimb la prima întâlnire cu principele moștenitor Duduia era o femeie divorțată de aproape 30. Cu toate astea (sau poate din cauza asta!), ea fost singura care a reușit să se impună în viața lui Carol al II-lea, care a adorat-o până la moarte. Și nici măcar nu au avut împreună copii.

Alături de Zizi, o altă mare perdantă a fost principesa Elena de Grecia – prima soție a principelui și mama Regelui Mihai (despre ea am amintit la litera E).

Conform Enciclopediei, Regele Mihai, a sintetizat exemplar personalitatea Duduiei astfel: ”…dacă tatăl meu refuza vreo favoare, ea se apuca să plângă cu un debit de robinet deschis la maximum. Și scena nu se oprea decât atunci când el, în sfârșit, ceda. Era o actriță înnăscută.” Celelalte detalii – despre anturajul politic al cuplului, afacerile și averea agonisită împreună cu care în parte și-au finanțat onorabil exilul – aflați din Enciclopedie.

Celebră și ca personaj literar al nuvelei lui Costache Negruzzi, se trage din Moldova, la fel ca și primele două (Lambrino și Lupescu), dar a trăit cu trei secole înaintea lor – este vorba despre Ruxandra LĂPUȘNEANU sau Doamna Ruxandra (1538, Suceava – 1570, Iași).

Bunicul ei după tată era Ștefan cel Mare iar tatăl, Petru Rareș. Ruxandra era soră cu Doamna Chiajna (altă doamnă cu renume literar și istoric, despre care am vorbit la litera C).

O viață de numai 32 ani, zbuciumată ca și istoria Moldovei din acea perioadă, trăită cu repeziciune. La numai 17 ani era mamă, doi ani mai târziu s-a cununat cu Alexandru Lăpușneanu, tatăl fiului său, Bogdan. Lăpușneanu a domnit în total 14 ani, din două domnii. A doua domnie i-a fost obținută de soția sa care și-a trimis oamenii pentru a face lobby în favoarea sa la Divanul sultanului. După moartea soțului, Doamna Ruxandra a domnit ca regentă a fiului său timp de doi ani și jumătate, până la moartea ei.

Cronica vremii o descrie ca fiind ”cu inimă de bărbat, cu suflet mare, împodobită cu înțelepciune.” Înmormântată alături de soțul ei la Mănăstirea Slatina, ctitoria acestuia, imaginea doamnei Ruxandra apare în tabloul votiv de aici, purtând coroana voievodală, împodobită cu pietre scumpe.

Tot pe tărâmurile moldave s-au născut cele trei surori LEONIDA – pe care le pot grupa după rudenie și excelență în trei domenii diferite, din care în două se detașează câte o premieră:
• prima femeie inginer din Europa: Eliza Zamfirescu-LEONIDA, sora mijlocie (născută la Galați și, prin căsătorie, devenită cumnată cu scriitorul Duiliu Zamfirescu), cea care a absolvit Academia Regală Tehnică din Berlin în anul 1912. Prima femeie membru a AGIR, a activat ca inginer și în paralel profesoară de fizică și chimie, la vârsta de 75 ani a ieșit la pensie.
• primul specialist român care a utilizat curentul electric în tratamentul cataractei: Adela Paul-LEONIDA, cea mai mică dintre surori (născută la Galați). Ea a absolvit în 1916 cursurile Facultății de Medicină din București și a excelat în oftalmologie. A fost numită director al Spitalului de ochi ”Vatra Luminoasă” și Azilului de nevăzători cu același nume, ambele înființate de Regina Maria (pe aceasta a operat-o de cataractă). A înființat o tipografie pentru realizarea manualelor în sistem Braille necesare educației nevăzătorilor, muncă la care a ajutat-o Natalia – sora sa cea mare, licențiată în filologie modernă la Universitatea București în anul 1904 și directoare a Liceului de fete ”Regina Maria” din București.

Din pricina unei operații nereușite la ficat, dr. Adela Leonida, cea mai mică dintre surorile Leonida și autoare a peste 8000 de operații oftalmice a decedat la numai 38 ani, în anul 1928, înaintea celorlalte două surori, care au trăit 85 ani (Eliza) și respectiv 70 ani (Natalia).

Enciclopedia ne prezintă alte două premiere feminine românești (probabil mai puțin cunoscute, dar inedite), la litera L, respectiv:
• Prima româncă medaliată la o ediție a Jocurilor Olimpice (două medalii de bronz la Melbourne, în 1956) – gimnasta Elena LEUȘTEANU (1935-2008);
• Prima femeie căpitan de cursă lungă din România – Angela LEFTERESCU (1926-2007).

Capitolul L reunește sub numitorul comun al muzicii populare două apreciate interprete:
Maria LĂTĂREȚU (1911-1972) – supranumită ”Privighetoarea Gorjului” cu un repertoriu de peste 1000 de melodii interpretate, inclusiv cele create și culese;
Filofteia LĂCĂTUȘU (1947-1977) – cea care a preluat și îmbogățit repertoriul Mariei Lătărețu, fiind inclusă în Ansamblul artistic ”Doina Gorjului” din Tg. Jiu în anul 1969. Cu o zi înainte de înregistrarea celui de-al treilea său disc la ”Electrecord”, a murit la cutremurul din 4 martie 1977, în București.

Două doamne, care sunt colege de generație, au dobândit un renume în lumea românească al secolului al XX-lea:
Silivia LICIU (1928-2002) – prima solistă a corpului de balet al Operei Române care a debutat în anul 1948 în Faust și a decis să părăsească pentru totdeauna scena în anul 1970, după ce partenerul său de scenă a plecat în Franța. A fost căsătorită cu poetul Ștefan Augustin Doinaș, la o zi după moartea acestuia s-a sinucis, lăsând un bilet de adio: ”Domnul meu și Dumnezeul meu, iartă-mă! Doinaș, dulcele meu, o prea mare iubire ucide.”
Monica LOVINESCU (1923-2008) – fiica criticului Eugen Lovinescu și a Ecaterinei Bălăcioiu (despre care am scris la litera B), licențiată în litere a Universității București, publicistă, disidentă anticomunistă. Jurnalul său în 6 volume acoperă perioada 1981-2000, completat cu memoriile sale intitulate ”La apa Vavilonului” constituie o cronică a comunismului românesc, demascând caracterul totalitar al acestuia. A fost șantajată cu viața propriei mame rămase în România pe vremea când colabora la Radio Europa Liberă, iar în anul 1977 a supraviețuit unui complot terorist pus la cale de Securitate, fiind atacată în curtea casei sale de la Paris. Prin testament, ea a trecut această casă în patrimoniul statului român pentru ”a oferi găzduire intelectualilor români aflați la studiu în capitala Franței”. Așa cum aprecia jurnalistul C.T. Popescu, Monica Lovinescu a fost ”un om gata să moară pentru un principiu, pentru o convingere”.

George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România
George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România

4 COMMENTS

  1. Am fost foarte bucuroasa pentru noua aparitie a doamnelor literei L ! Despre unele nu stiam nimic, dar ,concisa fiind, am aflat lucruri noi despre mandrele romance !

    • @Natalia: Și pentru mine fiecare capitol din Enciclopedie constituie o sursă de surprize! Care v-a placut mai mult?

      Dl. Profesor Marcu, autorul enciclopediei, m-a anunțat că face planul unei cărţi intitulate “1000 de personalităţi feminine din istoria românilor” care va apărea la Editura Meronia.

  2. Mi-au placut cele ce au facut cinste Romaniei,dar in special Ruxandra Doamna, Adela Paul-Leonida si Irinel Liciu,pe care am vazut-o dansand, o zana pe care n-o voi uita niciodata !

    • @Natalia: Cu adevărat femei puternice și dedicate!
      Iar Irinel Liciu era chiar o prezență magnetică, nu mai vorbim de talent și un volum uriaș de muncă! Ați fost martora unui fenomen artistic de neuitat…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here