Martha Bibescu – Destinul lordului Thomson of Cardington

4
591

Mă alătur inițiativei lansate de Buburuzabia sub titlul ”Înainte de culcare”. Volumul care are acum un loc rezervat pe noptieră, lângă veioză și perna mea cea mare de sprijin pentru șale, conține amintirile în oglindă a doi buni prieteni – Martha Bibescu și lordul Thomson of Cardington. Este povestea unei legături de acum 100 de ani și care a durat 15 ani, în cea mai mare parte de la distanță și epistolar, începută în contextul Primului Război Mondial, dintre o frumoasă și bogată prințesă de neam și un tânăr britanic, militar de carieră și diplomat.

Ce citiți în acestă seară? O provocare pentru voi
Ce citiți în acestă seară? O provocare pentru voi

Prințesa și războinicul – un tipar cu nimb de legendă pe care Martha Bibescu îl împrumută în evocarea relației sale cu Thomson:

”Pe măsură ce imaginea se mărea, mi se părea că-l văd pe cavalerul legendar înaintând spre mine, venind de la capătul lumii și din străfundurile cărților mele de copil. Lotii, iapa-zână, îl aducea la mine acasă pe bărbatul ce-mi fusese ursit. Apropiindu-se, apariția căpătă glas și nume. Era prelunga siluetă gotică a atașatului militar englez și vesela sa voce de bas:

L-am privat pe un brav dușman de calul pe care-l lua de obicei. Acest animal inteligent m-a dus de-a dreptul acolo unde voiam să ajung.

A mângîiat iapa pe grumaz, a sărit jos și și-a trecut frâul pe după braț. Am luat-o în sus pe alee. Docil, calul ne urma. (…)

Când am ajuns la capătul marii alei, ne-a apărut în fața ochilor uimitoarea oglindă spartă ce se întindea în fața palatului în ruină de la Mogoșoaia. Tocmai apusese soarele pe apele liniștite ale Colentinei. Un nor lung, auriu, în formă de navă plutea în același timp pe cer și pe ape. Oaspetele meu a salutat moartea zilei pe acest vas feeric cu versurile lui Robert Browning: ”Oh! Angel of the East, one, one gold look/ Across the waters to this twilight nook,/The far sad waters, Angel to this nook!”

Era prima cadență poetică pe care o auzeam rostită de cel a cărui memorie era o orchestră supusă. Ca să citim mai bine în norul care-l inspira, am urcat pe terasa înaltă cu coloane a palatului construit pentru Brâncoveanu cel scurtat de cap.

În balustrada de piatră a balconului, vulturul heraldic purtând în cioc crucea, mutilată ca și stăpânul a cărui emblemă fusese, stătea mărturie despre ravagiile turcilor în țară.

Căderi succesive în ruină, războaie și revoluții luaseră totul din această casă părăsită, afară de frumusețea ei. Afrodită printre trestii, prizonieră a heleșteului care o reflectă, părea că trăiește atunci doar din razele soarelui ce apune. Ne așteptam să o vedem prăbușindu-se odată cu asfințitul.”

Atât povestea lui Thomson spusă de Martha cât și povestea Marthei (sub pseudonimul de Smaranda) spusă de Thomson sunt tocmai potrivite pentru o lectură înainte de culcare. Momentul culcării nu se află în pericol din motivele vreunui tumult al acțiunii sau al unui final greu de prevăzut. Finalul este cunoscut dinainte: la vremea când îl evoca prințesa Bibescu, Lordul de Cardington pierise deja într-un accident aviatic, în prima cursă de încercare a liniei de zeppelin ce urma să lege Regatul Unit de India.

Cu siguranță, lectura te îndeamnă la visare, iar o vizită la Mogoșoaia poate oferi o altă perspectivă asupra acestor locuri care acum 100 de ani au găzduit himera unei iubiri:
– în balconul cu vultur heraldic îți amintești că un diplomat englez îndrăgostit îi recita, în amurg, versuri prințesei Martha,
– în parc parcă o vezi pe Martha care îl străbătea de obicei cu o toporișcă în mână ca să reteze vreo cracă sau să taie din rădăcină puii de salcâm ce se prind peste tot pe pajiști,
– pe alea principală străjuită de coroanele copacilor asemeni navei unei catedrale gotice prinde contur silueta gotică a unui călăreț pe care ea îl aștepta …

Evocarea realizată de Martha Bibescu este făcută într-o manieră romantică, cu multiple conexiuni literare și istorice, așa cum m-am obișnuit de la lectura romanului său ”Catherine-Paris” dar și cu referințe precise, cunoscând viața lui Thomson în cele mai mici detalii, de la naștere, căci, așa cum consemna prințesa cu admirație, acesta ”s-a născut general, la 13 aprilie 1875, la Nasik, în provincia Bombay, fiu, nepot și strănepot de ofițeri generali care au comandat în Indii, deja însemnat pentru luptă, așa cum un cal pursânge este însemnat pentru cursă.”

Evocarea realizată de Thomson este destul de voalată, din pricina discreției cuvenite admirației sale pentru o femeie măritată, Martha fiind ascunsă sub pseudonimul de Smaranda, o aluzie la strălucirea frumuseții amplificate de smaraldele purtate de prințesă atunci când a întâlnit-o prima dată, la un concert la Curte.

Scopul misiunii diplomatice a lui Thompsom era de a atrage România în război, de partea Antantei, ”când se va putea trece prin strâmtori, nu înainte! În spusele lui despre intrarea României în război era ceva cinstit, nemaiauzit vreodată” (o strategie menită să suplinească slăbiciunea armatei române cu sprijinul flotei britanice ajunse în Marea Neagră, oportunitatea care a fost ratată odată ce s-a pierdut controlul asupra Dardanelelor). Pe parcursul tratativelor purtate la București – supranumit ”Orașul de câmpie”, Thomson a descoperit România ca fiind ”o insulă latină pierdută într-un ocean de maghiari și slavi, cu o aristocrație a cărei patrie spirituală este Franța.”

Martha Bibescu – Destinul lordului Thomson of Cardington
Martha Bibescu – Destinul lordului Thomson of Cardington

4 COMENTARII

  1. Am reusit sa astept intalnirea cu minunata Martha Bibescu, cu o scriere pe care nu am citit-o ! Foarte frumoasa postare, surprinzand esenta idilei dintre Smaranda si lordul Thomson, citatele sunt evocatoare.
    Descrierile Palatului de la Mogosoaia, irizate de lumina apusului, lacul, distrugerea a ceva indestrctibil, Brancoveanul…
    Multumesc; acum trebuie sa caut cartea !

    • @Naica: Toata evocarea Marthei este străbătută de un fior de tristețe, dar își amintește cu precizie fiecare detaliu despre englezul care a făcut o pasiune pentru ea. Biografii ei spun că ea nu l-a iubit la fel de mult… Ea vorbește despre devenirea lui, ca militar, ca diplomat și artizan al Păcii de la Versailles, apoi ca ministru al aerului în Regatul Unit. Cei doi s-au întâlnit însă pe tărâmul politicii și al diplomației, așa că povestea are și multă istorie, cu evenimente înainte și după Primul Război Mondial. ”Eu nu mă ocup niciodată de politică, politica e cea care se ocupă întotdeauna de mine” citează Martha, spirituală, o altă femeie de spirit al cărei duh nu a ferit-o de moarte în cursul unei revoluții.

  2. Dialogul literar dintre doi iubiți care s-au iubit cu intensități diferite mi-a amintit de Maitreyi a lui Mircea Eliade. De fapt, arareori într-un cuplu cei doi se iubesc cu aceeași pasiune. Mă tentează lectura acestei cărți, dar cred că trebuie să o amân. Citesc acum, în paralel, două cărți, una începută acasă, alta – la mare. Voi scrie în jurnal despre ele.

    Numai bine, Antoaneta !

    • @Zinna: Mda, Martha scrie din perspectiva amintirii, mai degrabă cartea s-ar fi numit ”Viața Lordului Thomson of Cardington” pentru că realizează o izbutită biografie a englezului, în contextul în care l-a cunoscut foarte bine și au comunicat excelent ca foarte cultivate personaje ale epocii. Privind retrospectiv, Prințesa vrea să descopere asocieri și ”semne” care să indice un destin, așa a vrut ea…

      Englezul era un specimen rar de britanic care vorbea perfect limba franceză, un bun cunoscător al istoriei și literaturii franceze din care cita cu fluență. Dar nu a fost numai asta, și nu aș vrea să-ți dezvălui prea mult… Mi-a plăcut secvența de la Mogoșoaia pentru că asociez acest loc de niște personaje reale și evenimente pe care nu le știam și pe care cu ușurință mi le pot imagina. Fiind niște memorii, evenimentele istorice și căutările politice și dipomatice românești înainte și după Primul Război Mondial au un loc de seamă, iar surpriza este în a doua parte, cea scrisă de Lord despre Martha, cu un episod de la Posada, la castelul ei, relatat cu autentic umor englezesc… Voi urmări jurnalul tău, să văd ce cărți ai mai descoperit!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here